Colectia PARADIGMECoordonator: GHEORGHE PERTAN
Editor: MIRCEA PETEANCoperta: OANA STEPAN
Descrierea CIP poate fi consultati pe site-ul Biblioteciinationale a RomXniei
Traducere dupiDante und die europdische Literatur. Das Bild des
Menschen in der Struktur der Sprache,\W. Kohlhammer Verlag, Stuttgart, 1963
@ Ioan Milea@ Editura Limes, 2017, penrru prezenra versiuneStr. Snagov,3l79400420 Cluj-NapocaTel./fax: 02641 544109 ; 0723 I 194022Email: [email protected]
www.edituralimes.ro
isgN g-q-606--qg-oe g-s
Theophil Spoerri
DANTE $I LITERATURA EUROPEANA
Imaginea omului in structura limbii
in romAne$te de Ioan Milea
LIMES20t7
T
Tancredi,88, 89, 91
Tasso, Torquato, 9, 86, 87 , 88,89,90, 9L, 92, 93, 94, L79, 291
Teilhard de Chardin, Pierre, 281,
282Titus, 230, 235, 236, 238
Todi, Jacopone da, 138, 153
Toma din Aquino, Sfnntul, 23, 53,
62, 81, 786, 200, 252, 27 0
Toma din Celano, 138
U
Uberti, Farinate degli, 64,65, 68,70,72, 73, L65, 294
Ugolino della Gherardesca, 99,
!oo, to2
V
Valboa, Gonsalvo di, 270
Val6ry, Paul, 30
Van Gogh, Vincent, 30
Venantius Fortunatus, 133
Ventadorn, Bernart de, 147
Verhaeren, Emile, 30
Verlaine, Paul,40,41Vico, Giambattista, 36, 244,245Vigeois, Geoffroy de, 140
Virgiliu, 2!, 22,27, 38, 43, 45, 47,
63, 65, 66, 67, 69, 72, 77, 125,126, !57, 158, 159, t6O, 164,165, 17 3, 17 8, t8t, 182, 183,L84, 188, 189, 190, 196, 200
Vossler, Karl, 8, 7 6, I28, t7 0, 295
W'Walther von der Vogelweide, 171\Weber, \ferner, 297
\fick, K.,285'\folfflin, Heinrich, 10
z
Zaharia, tatal Sfhntului Ioan
Botezitorul, l34Zeltner-Neukomm, Gerd4 297,
299Zonta, G.,293
Cuprins
Noti biobibliograftci. ..-............5
Noti asupra traducerii.. ............8
CuvAnt inainte....... '.'........'.....10
I. Riticireal . Ordinea din afard, ordinea dinkuntru.........'......... | 3
Dublul e$ec al lui Dante: refuzul de a-l saluta al
Beatricei gi surghiunirea din Floren;a - Cele
doui armoniziri artificiale: Vita nuouA $i
Conuiuio - into"r..rea de la subiectiv la obiectiv:
Diuina Comedie
2. Structurd Si poezie...... ..--...22\Wilhelm von Humboldt gi Croce: problema
limbii - Teoria lingvistici a lui Dante
3. Transformarea prin imagine.....' .....'.'..28
Jaspers gi Hocke * Arborele laYallry, Verhaeren
gi Claudel - Karl Krolow gi Gottfried Benn -Trei metafore ale lui Dante: Dante gi Guillaume
de Poitiers, Dante gi Virgiliu, Dante gi Verlaine
4. Legea infernului... ..'..........41
Verticala in jos: gaura $i vArtejul - Riticirea:
infernul ca structuri tulburati de vina omului
5. in uraganul uo1uptdyii................. .'.'....46
306 307
Francesca da Rimini gi responsabilitatea poeticia lui Dante
6. Mlastina mihnirii..... ........52
Genealogia depresiei - Melancolia la Dante gi
Petrarca - T r ezirea subiectivitltii7. ,,A acyiona / a u0rbi"................. ..........61
Picatul impotriva comuniunii - Farinata degli
Uberti - Dante gi Ariosto - Retragerea dinlumea istoriei in lumea poeziei
8. ,,incdlcarea semnului"... .....76
Odisseu - Virtutea antici gi cea cregtini - Dante
gi Tasso Re fugierea in interioritate gi
degteptarea muzicii Piesa pastorali gi
dezlintuirea instinctului9. Precumpdnireaforyelor exterioare. ........95
Infernul inferior - Ugolino in turnul foamei
impreuni cu fiii sii - Giovanni Boccaccio qi
romanul modern
II. PuriffcareaI. Muntele.. ......I14
Situatia istorici: drumul pentru incoronarea la
Roma al Luxemburghezului - Peregrinarea ca
transformare
2. Imagine Si snucturd. ........1I7Metaforele lui Dante gi comparatiile lui Tasso
- Cele trei funcgii ale cuvAntului
3. Caselk chntdreyul Si Cato preuenitorul..................l2I
Opozitia dintre poezie gi ciinti - Mica legendi
a dansului - CAntecul de seari gi liturghia
4. Nayerea poeziei europene
din spiritul liturghiei.... ...131
Imnul, sequentia gi sequentia noui - Guillaume
de Poitiers gi degteptarea cintecului
trubaduresc - Francisc din Assisi gi Ckntecul
soarelui - Lauda gi versul lui Dante
5. Drurnul in sus.......... '......156lJrcarea pe munte a lui Dante gi transformarea
liuntrici Reactia orizontalei impotriva
verticalei: Belacqua - RitS.cirea lui Petrarca gi
minciuna Louisei Lab6
6. Drumul in j0s.......... .....'..180
Iubire gi cirmuire - Visul erotic - Reparagia
fagi de Forese Donati - Puterea generatoare a
sufletului - Trecerea prin foc - intilnirea cu
Beatrice - Vina lui Dante - Sensul curitiei -Poezia ca mirturisire
7. Trecerea in paradis 198
Chestiunea cirmuirii - Desprinderea de Florenga
III. OrdineaI. Numai cel ce construiege lumea
cunod{te construclia \umii.......... .....202
Armonia cosmici - Armonia sociali: Florenga
gi umanitatea. De montarhia a lui Dante -Armonia personali: chemare citre poet sau
limba drept ,,casi a Fiingei"
309308
2. Intermezzo occidental... ...................21
Descartes gi Pascal: esprit giomdtrique gi egritde fnesse - Corneille gi Racine - Orizontala
interumanului gi verticala misiunii universale
3. Dincolo db omenesc..
Giambattista Vico -, Limba ca depirtare gi
apropiere - Limba qa zlmislire - Migcarea
atmosferici - Migcarea ca dans gi muzici -Migcarea luminii - Misterul ransparengei -Insuficienga limbii - Convertirea - intAlnirea
cu Dumnezeu
Acord ftnal occidental...........Reductia cartezianl. gi rezervagiile absolutului
- Rezervagia gAndirii: Martin Heidegger -RezervaEia artei: Gottfried Benn, Ingeborg
Bachmann, Rudolf Kassner, Friedrich
Diirrenmatt - Rezervagia Bisericii: Dietrich
Bonhoeffer 9i Teilhard de Chardin - Iegirea
din rezerva;ie: Frank Buchman - Metafora
dantesci a mirii
CuvAnt de lncheiere
Note..........Indice de nume.... ..................301
310
,,Dacd unii iubitori mistici ai artei, care considerd orice critic,idrept o disecyie Si orice disecyie drept o distrugere a pkcerii, arg,indi consecu€nt, dtunci <Ia te uitd!> ar f. cea mai bund
fudecatd artisticti asupra celei mai onorabile opere de artd. $icltiar existd critici care nici nu spun mai mub, doar cd o facmai pe larg."
Friedrich Schlegel
,,Orice lucru omenesc pe care oamenii l-au g,indit, l-au urut, l-au jhcut Si-l uor face ureodatd pe pdmLfi depinde de o adierenelinistitd; flndca tuli am alerga incd d.e colo-colo prin pdduridacd aceastd rdsuflare diuina nu ar stdrui pe buzele noastre cA
un sunet magic."
Johann Gottfried Herder
,,Podte cd mai inainte lucrurile stdteau astfel: un om mergea
spre limita Si acolo mureA Si incepea uiaTa uesnica. De la lisusCbristos incoace insd, limita, ca sd spunem d{d, ne insoleste Sinimeni nu Stie, in fond, chnd Si unde incepe uiata ueSnicd."
Rudolf Kassner
I. Riticirea
L Ordinea din afard, ordinea dinlauntru
Diuina Comedie este relatarea autendce a unui om care a
ajuns de la dezordine - a sa proprie gi aceea a lumii - la
ordine.
Dante A-lighieri, niscut la sfArgitul lui mai 1255, a trlitintr-o epoci haotici. Viaga sa insigi a stat sub semnul
haosului.
Cel mai mare eveniment al tineregii sale a fost intAlnirea
cu Beatrice. La noui ani a vizut, pe strizile Florengei, o fati a
cirei gratie gi noblege l-a cutremurat in chipul cel mai
profund. CAnd era de optsprezece ani, a ajuns si aibi o altiimportanti intAlnire. O poezie il fhcuse, in acele zile,
cunoscut, iar cAnd Beatrice, insogiti de doui nobile femei, a
trecut pe lAngi el pe stradi, i-a dat de ingeles, printr-un salut,
ci se bucuri de bunivointa ei. Faptul ci distinsa Beatrice
Portinari l-a salutat in public pe un tAn5r de neam bun, dar
cu o situagie nu tocmai remarcabili, era un eveniment Pentruora$.
in Florenga, tot ceea ce era important gi demn de
pomenit avea loc pe stradi gi la intrunirile publice' Treburile
casnice rimAneau in umbra. in uriagul siu poem, care est€
ingesat de figuri umane gi de intAmpliri concrete, Dante nu
sufli o vorbl despre tatil siu gi mama sa, nici despre nevasti
I3t2
gi copii. Faptul cI se cisi"torise inci de timpuriu cu GemmaDonati gi ci avea trei copii, doi fii gi o fiici, il gtim numaidin alte relatiri gi din documente oficialer.
Viata publici era tirAmul pe care un om se fhcea
cunoscut drept ceea ce pretindea si fie gi drept ceea ce era cuadevirat. Ea era locul unde, vorbind gi flptuind, omul iegea
din sine gi unde, in unitatea dintre vorbi gi fapti, urma si. se
arate drept acel ceva unic care era prin na$tere gi menire.Sfera intimiririi a pirruns abia mai tdrzitt in domeniul
literaturii, in primul rAnd prin Perrarca gi Rousseau, gi a
dobandlt prin aceasta extraordinara importanti pe care o are
pentru noi, modernii. Spatiul deschis al lumii comunirare, incare oamenii igi apireau unul altuia fati in fati, vorbind gi
flptuind, a fost inlocuir de narur5", care ii di omului singur,ce se simte exclus din comunitare gi izgonit din pacrie, iluziaunei lumi care-l intelege gi ii rispunde.
in lumea vietii publice, care pentru Dante eradeterminantS, salutul pe stradi avea importanta rituali a
unei consacriri: erai primit, in fata tuturor, in cercul celoralegi. $i cu atAt mai zdrobiror era cAnd salutul era refuzat.Acest lucru s-a intAmplat cAnd Dante, dus de natura sa
senzuali, a incercat, in mod necuviincios, si aibi legituri cutot felul de fete gi a mers pAni acolo incit a ajuns in guralumii. in zada, a mai incercar si recAgrige bundvointaBeatricei. intregul ora$ se uita la felul cum Danre ciuta, prinpurtarea sa de om indurerat, si schimbe atitudinea aleseifemei. Faptul cd, ea a murit in 1290,la douizeci gi cinci deani, a pus dintr-odari caplt povegtii.
r4 r5
Prietenia cu bine vizutul Guido Cavalcanti, ciruia el ii
t'iii;tigase favoarea tot prin primul siu sonet - fiindcl 9i
p<tezia era o afacere publici -, S-2 rupt gi ea. Dante se
;rngajase pe atunci intr-o crAnceni disputi plebeiani cu ruda
srr Forese Donati. in -urd"r.tl schimb de sonete, Dante se
lcagi pAni gi de nevasta lui Forese, Nella.
intr-r:n sonet care a trecut din mAni in mAni, Guido se
tlczicea public de Dante. ,,imi pare riu", se spune in aceasti
1toezie,,,de spiritul tiu ales gi de inzestririle tale neobignuite,
crre acum s-au dus. . . Daci te vei lisa pitruns mai adesea de
prezentul sonet, poate ci duhul riu care te hiituiegte se va
indepirta de sufletul devenit josnic." Un pasaj din acest
sonet, din ale cirui tonalititi severe risuni vechea prietenie,
rr devenit pentru Dante un semn al destinului: ,,Cu plicere ag
fi adunat toate poeziile tale." Acesta era drumul iegirii din
umilingi: de a edita cele mai bune poezii ale sale, care erau
dedicate iubirii pure pentru Beatrice, de a lisa celelalte poezri
- galanterii inflicirate fagi de alte femei -, gi de a le plasa
intr-o relatare in proz|, care si le insogeasci, o relatare a
tuturor cochetiriilor cu alte femei ca manevri de diversiune
meniti si ascundi opiniei publice iubirea sa unici PentruBeatrice.
Dar el a fost dus cu sine de insugi programul siu' inmijlocul tuturor stratagemelor de ascundere gi al tuturor
autojustificiriior din Vita nuoua, se ajunge la o iegire' in clipa
in care se elibereazi de autopirtinirea sa subiectivi, ii apare
nu numai sensul adeviratei iubiri, ci gi legitura dintre cer,
pimdnt gi infern - o presimgire a Diuinei Comedii.
Era insl o armonizare artificiali, o ordine din afari.Liuntric nemultumit, el se indreapti spre o nou5. activitate.Se avAnt5 cu toat5" pasiunea in forfota politici a oraguiui siunatal.
Situatia din anul 1295 nu i-a fost favorabili. Vechiulconflict dintre ghibellini gi guelfi, dintre impiritia universaligi specificul national italian trecuse in plan secund. in 1260,sub conducerea principelui Farinatadegli Uberti, ghibelliniicunoscuseri, prin bltilia de la Montaperti, ultima lor mare
victorie, dar in 1266, la Benevenro, li s-a dar la cap definitiv.in rAndul ghibelhnilor s-au ivit noi dispute. De o parre
stS.teau magnatii, impreuni" cu acel ,,popolo grasso" aI
bancherilor gi al marilor negusrori, care, cu sprijinul papei,
duceau o politici rizboinici de expansiune . Lor li se
opuneau ,,i popolani", acel ,,popolo minuto" al
megtegugarilor gi gospodarilor care er:- impotriva rizboiului,pentru ci numai in vreme de pace pot inflori micul comert gi
megtegugul constructiilor. Aceste conflicte politico-economico-sociale se amesrecau cu vrajbele dintre familii,deosebit de aprige in Italia. in Florenta, familia Donati era
de partea magnatilor, familia Cerchi de partea popolani-lor -cei dintAi numiti ,,albi", iar cei din urmi ,,negri".
indiritul rururor acestor conflicte stitea insi, ca fortlunificatoare insufletiti de pietatea franciscani gi dominicanS,spiritul comunei medievale. Acesta se manifesti cu miregie insarcina care i se dI arhitectului Arnolfo di Lapo: el urmeazl.si construiasci la Florenta un dom care si. semene cu o mareinimi in care si siligluiasci sufletul cerirenilor, plini cu totiide aceeagi mare vointi. Iar in 1289 Florenta igi eliberase
I6
girinimea, cu o motivatie ce amintegte de Declarapia
d.repturihr omului: libertatea este un drept inalienabil, care
nu poate fi ingridit de bunul-plac al altcuiva'
Acest curent democratic era in folosul popokni lor. inclde la inceputul anilor optzeci ei au obginut ca nobilii si nu
mai poati ocupa nicio funcgie politici. Prior putea si devini
numai cel ce aparlinea unei bresle. Dar inci din anul 1295
aceasti reglementare a fost fr,cuti iluzorie: o simpli inscriere
intr-un registru de breasli era de ajuns pentru a face cu
putingi accesul la funcgiile publice.
Dante a folosit acest prilej gi s-a inscris in breasla
medicilor gi spigerilor, care cuprindea gi profesiile libere.
Important este ci el s-a plasat de partea albilor, impotriva
celor din familia Donati, cu care era inrudit. in fond, prin
aceasta el era pentru spirirul vechii Florenqe, impotriva ideii
de putere capitalisti care igi ftcea aparigia pe atunci. Astfel a
ajuns ca, in anul jubiliar 1300, din 15 iunie pAni la 15
august, si se afle, ca unul dintre cei gase priori, printre
autoritiEile cele mai inalte. Numai ci, prin politica sa, el il
stArnise pe cel mai periculos dugman, pe ruda sa, demonicul
Corso Donati, tn spatele ciruia se afla cel mai puternic Ai mai
violent papi din Evul Mediu tArziu: Bonifaciu al VIII-lea,
din spiga romanS, a Caetanilor.
inci de la sfhrgitul lui i301 a venit contralovitura.
Pentru a statornici ,pacea" la Florenga, PaPa I-a chemat pe
fhgarnicul frate al regelui Frangei, Carol de Valois . Acesta a
depus un jurimAnt solemn ci ambele grupuri vor avea Parte
de dreptate, la care florentinii l-au lisat si intre in orag.
Primul lucru pe care l-a flcut a fost si dea oragul pe mAna
turbatului de Corso Donati. impotriva familiei Cerchi s-a
t7
declanpat omorul, batjocura gi jaful. Dupi gase zile deanarhie s-a instaurat un regim care si.vArgea in continuarerizbunarea cu mijloacele legii. La 27 ianuarie a cdzutsenrintaimpotriva lui Dante, ,,datoriti sustragerii banului public,veniturilor ilegale, extorcirii neruginate, fie in bani, fie inlucruri." Mai intAi a fost exilat, apoi condamnat Ia moarreaprin foc.
Aceasta era cea mai grea lovituri pe care o putea primiDante. PAni la moarrea sa, in anul 132I, el a suferit dinpricina acestei ri,ni. $i in acesr caz el incearcd" insi mai intAi oarmonizarc ardficiali. Alcituiegte planul unei mari opere.Yrea ca, in paisprezece cantone morale, cu un comentariuaminuntit, si creeze o sumi a gtiintei din vremea sa.
impreuni cu introducerea, urmau si fie cincis prezece tratateavAnd trei sure de capitole. Uriaga operi urma si. se numeasciConuiuio, Bancltetul. Cu toati genialitatea lui Dante, ceea ce
ne intAmpini peste tot aici esre larura ieftini, superficiali agAndirii medievale. Acesteia ii corespunde unda desubiectivitate indurerati ce stribate primele trei cirti. irrtr-.rnloc, Dante se scuzi ci vorbegte prea mult despre sine. CAndomul ajunge si fie flcut de rugine gi si fie defbimat, elffebuie, in mod necesar, pentru a se justifica, sI" vorbeascidespre sine. li;a a procedat gi Boethius in vegnica ocar| aexilului siu. CuvAnrul ,,exil" il riscolegte arit de mult pedinauntru incAt este nevoir si-gi verse focul intr-o izbucniretAnguitor-disperati:,,intrucAt cetatenilor Florentei, cea maimAndri gi mai vesrire fiici, a Romei, le-a plicut si mi alungedin dulcele ei sAn [...], ritacitor, aproape cergeror, am ajunsmai peste tot unde se intinde aceasri limbi, aritAnd, fhrivoia mea, urgia sortii mele [...], "rn
fost cu adevirat ca o18
corabie Fard pinze gi fhri cArmi, mAnati spre cele mai felurite
porturi gi guri de virsare gi girmuri de vAntul uscat pe care-l
emani sirlcia ..."A,ga cum Vita nuoua este insogitl de poezii ce dovedesc o
pasiune nestipaniti, pe care Dante o neagi in textul oficial,
tot a$a in umbra Banchetului se nasc poezii - dedicate unei
,,doamne de piatri" -, in ale ciror forme monomaniac-
crispate se descarci o rece furtunl a doringelor. itttt-oscrisoare citre protectorul siu Moroello Malaspina, Dante
relateazi in cuvinte emotionate despre o pasiune care dat
peste el ca o furtunl: ,,Ea a distrus", spune el, ,,liudabilulmeu plan de a renunga la femei gi la cAntecele de dragoste gi a
alungat in chip mArgav acele stridanii pline de rAvna ale
gindirii care mi-au dezviluit lucruri cere$ti gi pimAntegti gi,
in cele din urmi, pentru ca sufletul meu si nu se Poati aPira
mai mult, mi-a inlinguit liberul arbiuu, astfel incAt si nu mimai pot intoarce la ceea ce voiam. .. "
insi gi aici, ca in Wta nttoull, igi face aparigia risturnarea
de la subiectiv la obiectiv. Abia daci ne credem urechilor
cAnd auzim cum Dante schimbi tonul in al patrulea tratat.
Vedem acest lucru deja in felul cum i se adreseazi Florengei:
,,O, sirmanul, jalnicul meu orag natal [...], "e mili de tine
mi cuprinde de fiecare dati cAnd citesc sau scriu ceva ce se
referi la ordinea sociali."
Cel ce vorbegte aici este un nou Dante, iar ceea ce l-a
transfomat intr-atAt este o iluminare de care a avut part€ Pe
cAnd se apuca si explice aminungit, in acest al patrulea tratat,
noliunea de noblege. Putem chiar observa cu claritate
lovitura de fulger, fiindci noua cunoaf tere tAgnegte Pe
I9
nea$teptat€ in mijlocul unei consrati.ri colaterale. De fapt, elvrea si arate cAt de insuficienr;. este noFunea de noblete a luiFrederic al Il-lea. i., "..rt conrexr negativ, di peste el dintr-odatl cunoagrerea importantei ordinii sociale omenegti, pe
care impd.ratul o poate gatanta prin autoritatea sa:
,,intr-adevir, aurorirarea imperiali igi are temeiul adAnc inlegea comunitltii omenegti, care este rAnduiti intr-un scop,
adici intru via,ta fericiti, la care insi. nimeni nu poare ajungefiri ajutorul altuia, intrucAt omul are nevoie de multe lucruri,pe care unul singur nu le poate produce. De aceea spune
Filosoful ci omul este de la naturl o fiingi sociali. $i aga cum,pentru intretinerea sa, omul are nevoie de comunitateaapropiati a familiei sale, tot aga nicio casi. nu poate exista fhrivecinii sii: altfel ar duce lipsi de multe, ceea ce ar fi o piedicipentru atingerea fericirii. $i, intrucit vecinii nu se porintretine ei ingigi in toare, ei au nevoie penrru intretinerea lorde intregul orap. Oragul insi are nevoie, penrru api"rarea gi
diinuirea sa, de aliantS, cu oraqele din jur, iar aga se formeaziregatul. Dar, intrucit sufletul omenesc nu se multume$te cu ostS"pAnire limitati a pimAntului, ci, aga cum gdrn dinexperienti, este insetat de glorie, nu se poare sI nu se igte
neintelegeri gi rlzboaie intre regat gi regat, care inseamnisuferinge penrru orage, gi prin orage penrru vecini, gi prinvecini pentru case, gi prin case penrru oameni, iar astfel
fericirea este impiedicati. De aceea lumea intreagi trebuieneaplrat scipati" de aceste rizboaie gi de cauzele lor gi, pe cAt
ii este dat neamului omenesc, si existe o monarhie, adici siaibi o singuri sti.pAnire gi un singur st5"pXnitor, care, intrucl.tare totul gi nu-gi mai poate dori nimic, ii va tine pe regi ingranigele regatelor lor, astfel incAt lntre ei si domneasci.pacea, pace in care oragele igi afli linigtea, gi in aceasti. linigte
20 2I
vecinii se iubesc, gi in aceasti iubire casele igi satisfac orice
nevoie, care, satisfrcuti, omul triiepte fericit; fiindci pentru
asta s-a niscut." (BanchetullY,4)
in "..tt pasaj se observi felul cum, cu o bucurie aproape
copilireasci, Dante urci gi coboari treptele 9i cum il leagi pe
aproapele, pe om gi fericirea sa, de ceea ce este mai vast, de
marea comunitate a tuturor in lume.
Pornind de la cutremurata ingelegere a implicirii sociale
a insului, el este atins, ca de un foc din cer, de o iluminare
dupi alta: instituirea divini a autorititii imperiale ca o
garantie a ordinii drepte in rAndul oamenilor gi popoarelor,
mire;ia Romei gi a heraldului miretiei romane, Virgiliu,
deciderea Italiei datoriti influentei licomiei 9i setei de
inavugire distrugatoare de gari.
Cunoagterea acestor lucruri avea ceva nemaipomenit de
eliberator pentru Dante, pentru ci ea ii arlta ci' nu este
singur in nenorocirea sa gi ci in soarta sa personali acgiona
un sens mai inalt. GAndul cArmuirii era legitura obiectivi
dintre incurcitura in care se afla 9i dezordinea lumii.
CArmuirea impiratului diduse greg, de aceea oamenii s-au
riticit, de aceea s-a destrimat mAndrul imperiu roman, de
aceea in rAndul indivizilor $i a PoPoarelor domnea lupoaica
licomiei. Lumea intreagi era in dezordine, omenirea intreagi
triia, pentru a spune astfel, in exil.
lr$" " invigat Dante si-gi abati privirea de la propria-i
suferingi gi aga a ajuns si vadi marile conexiuni ale istoriei.
GAndul impiritiei a devenit Pentru el simbolul ordiniisociale, steaua ciliuzitoare a politicii sale, sPeranta in
propriul s5.u viitor, posibilitatea intoarcerii sale in patrie.
Viziunea cArmuitorului care conduce gi orAnduiegte totul a
devenit punctul arhimedic prin care el a mutat din loc oIIIume a devalmagiei gi riticirii.
El a abandonar acesr Conuiuio. Liricul gi autorul detratate s-a copt, devenind poet epic. De la autoreprezentareel a ajuns la privirea asupra lumii.
Astfel, el incepe si. scrie Diuina Comedie. $i, in timp ce oscrie, privegte lumea ca un pictor care picteazi un peisaj. Esteun peisaj infernal. Peste tot este acelagi intuneric, aceeagimizerie. Oameni dezordonati inrr-o lume dezordonati. Insuleste incoltit de senzualitatea lui de panteri, de trufaga sete demarire a unui leu. Societarea esre distrusa de o licomie delup. Virgiliu apare ca vesrirorul salvatorului ce va si vini, a
ogarului lui Dumnezett, cel care urmeazi si alunge lupoaica.Totul este ins5. doar sugerat in mod obscur.
Lui Dante ii este dat si audi ci, penrru a ajunge la tinti,trebuie si faci un ocol prin impiritia lumii de dincolo. Cumel se sperie gi se descurajeazl,, Virgiliu il vestegte ci Beatrice a
coborAt din cer in infern penrru a-l ruga si fie ajutorul gi
cdliuza lui Dante. Astfel, lucrul cel mai inalt se leagi delucrul cel mai apropiat. $tim ci nu avem de-a face cu,,intenria liudabili" al unui subiect ales, ci cu un procesobiectiv avAnd o valoare supraindividuali. Initiativa povegtiivine de la o alti dimensiune decAt cea umani.. Migcarea dejos in sus nu este posibili decAt penrru ci mai intAi are locmigcarea de sus in jos. Aga se face cd, Dante igi incepe drumulprin infern.
2. Structura Si poezie
in clipa in care ne vedem dintr,odati in faga intreguluiDiuinei Comedii ne dim seama ce actiune esre aceea de a vrea
22 23
sir pitrunzi intr-o construc{ie de o asemenea monumentali
rrnitate .
Chiar ca formi, ea este un prototiP al celei mai pure
structuri: cele trei impirigii - infernul, purgatoriul, paradisul
- se inscriu in imaginea ptolemeica a lumii. in jurul globului
llimAntesc, aflat in centru, se rotesc sferele cere$ti asemenea
rrnor inveliguri cristaline. Sub suprafota locuiti a pimAntului
se deschide infioritoarea pAlnie a infernului. in partea opusi,
Iui ii corespunde muntele purgatoriului; care se inalgi din
rnare. Fiecare dintre cele trei imparigii este impirgiti in de
trei ori cAte trei trePte. Acestui lucru ii urmeazl" schema
rnultiplu egalonati a picatelor, a gradelor de purificare 9i a
binecuvAntirilor. $i aceeagi lege constructivi armonici se
rasfringe in cele de trei ori cAte treizeci gi trei de cAnturi,
care, impreuni cu prologul, rotunjesc poemul lumii la o suti
de cAnturi, intregul fiind stribitut de la inceput pAnS la
sfirgit de fluentul tact de trei al terfnelor - o imbinare
perfect articulati, armonioasi in sine insigi, in care fiecare
punct poate fi in orice moment determinat precis in relagia
sa cu intregul, ceea ce Dante obignuiegte si 9i faci mereu in
aminungitele circumscrieri astronomice; fiindci este
important si gtii unde te afli gi ce ceas a bltut. Dar pi in ce
privegte continutul Diuina Comedie este, aidoma lucririi
Summa theologiae a lui Toma din Aquino' o construclie
ideatici ce are o arhitectonici cristalini, expresie desivArgiti a
culturii medievale unitare, in care limpezimea gAndirii
grece$ti, voinga romani de constructie 9i credinla cre$tini s-
au rotunjit intr-un intreg.