misterele artei regale - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/743/misterele artei regale -...
TRANSCRIPT
OSWALD WIRTH
Misterele*
Artei Regale
Ritualul adeptului
CuvAnt inainte:VASILE ZECHERU
Traducere din limba kancezl:VLAD SAUCIUC
EDITURA d$ HERALDBucuresti
C UPRIN S
CuvAnt inainte 5
I. Preliminarii 5
II. Wirth si miiestria hiramici 7
III. Maestrul, potrivit traditiei 16
IV. Oswald Wirth si misterele Artei Regale 28V. Citeva concluzii 33
studiu despre ritualurile inigiatice ale frigiilor de zidari liberi 87
Introducere 37
Sarpele genezei 43Initierea 50Practicile malefice 59InifierilemestesugiLresti 63Sacerdotiul 66Initierea filosofici 72
Un document important 76Hermetismul masonic 81
lnceputurilemasonerieimoderne B6
Bazele ternplului 92
Catolicismul 95
Revolutia 99intoarcerea la simbolism 104Initiabilul 111.
[. Ucenicia l1SMetalele 115
CoborArea in infern 119
Sublimarea L24Botezul initiatic 130Proba focului 133
Cupa amiriciunii L37
Binefacerea 741
Jurimintul 145
Lumina 149
$orgul 752Minuqile 157
Secreteleucenicului 160
Restituireamefialelor 166
Loja 169
Ciocanul 173
Congtiingi si memorie 779
Perfec$unea numerului qapte 182
Ritualurile de deschidere gi lnchidere a lucriirilorCalea purificirii 194
Impresiilemasonice 197
II. Companionajul
Dalta;i ciocanul 200
Rigla qi compasul 203PArghia 207
Echerul 211,
Lihertatea 214
Iluminareainitiatici 2I7
Steaua inflicirati 221Numirul Cinci 224LiteraG' 228Geometria filosofici 232Salariulcompanionului 235
III. Mtriestri a
intoarcerea la punctul de plecare 239
Camera de mijloc 242Maestrulmaegtrilor 245
Ucigagii lui Hiram 248Traditiacadavrului 251,
MormAntul lui Hiram 254
Miiestria 257
Superioriinecunosculi 260lnvierea morgilor 264Concluzie 267
187
200
239
STUDIU DESPRERITUALURILE INITIATICE
ALE FRATIILOR DE ZTDARI LIBERI
INTRODUCERE
Strimosii francmasonilor din zilele noastre, aga-numitii
free-masons englezi din secolul al XVII-lea, pretindeau ci se afliin posesia unor secrete de o extraordinari importanfi. Dupi
spusele lor, infeleptul rege Solomon incredinqase constructo-
rilor Templului din Ierusalim unele mistere, pe care cioplitorii
in piatri le-au transmis, dupi aceea) din generaqie in generafie,
sub pecetea unei discreqii totale. Aqa au luat nagtere iniqierile
megte;ugiregti care, din cAte se gtie, cuprindeau ;i altceva in
afara tehnicilor de arhitecturi propriu-zise .
De fapt, secretele cu pricina erau mult mai vechi, fiind
contemporane perioadei in care a apirut arta constructorilor gi,
deci, mult anterioare epocii regelui Solomon. Pe atunci, singura
posibilitate a omului de a ridica o clidire consta in colabo-
rarea sa misterioasi cu puterile invizibile. insi, intrucAt ele ilajutau in taini:, totul era inviluit in ticere. lntre aceste puteri si
constructori exista un legimAnt, care era rupt la cea mai mici
38 MISTERELE ARTEI REGALE
indiscrefie, iar zeii il pedepseau cu asprime pe muritorul care
nu-si pusese frAu limbii.
Asadar, la inceput, constructorii isi transmiteau unii altora
un secret religios, carr- a fost considerat o erezie din clipa in
care cregtinismul triumfitor nu a mai tolerat nimic altceva in
afara dogmelor proprii. Prudenqi, constructorii s-au adipostit
la umbra regelui Solomon, pentru ca anticele tradiqii arhitec-
turale folosite la ridicarea catedralelor si nu mai fie privite cu
suspiciune. Acestea au alcituit, maitdrziu,Arta Regald, nume dat
in amintirea fiului lui David si devenit, in secolul al XVIII-lea,
sinonim cu Francmasoneria. Francmasnnii moderni pretindeau
ci se limiteazhla o construclie pur spirituali. FicAnd referire la
legendara ingelepciune a regelui biblic, ei se ambiqionau si ridice
Templul virtual al Omenirii viitoare, instruita pe plan intelectual
si inqeleaptiLin marea ei majoritate.
O astfel de lucrare depi;egte cu mult tehnicile de arhitecturi
obiqnuite. Ea cuprinde mistere de ordin religios, care sunt cele
ale adevira tei Arte Regale- Cre And Iniliayi, ace asta Arti formeazi
Regi, adici oameni situati mai presus de orice constrdngere, deci
liberi, stipAni suverani asupra propriei persoane. Pentru a se
ridica la un nivel initiatic atat de inalt, respectivii trebuiau si
inveqe a gAndi in mod independent, fbrit a fi sclavii prejudeci-
tilor dominante gi firi a se lisa influenfaqi de ideile altora.
Pe de alti parte, aceqtia trebuiau si rupi lanlul pasiunilor si
si aibi, in orice imprejurare, un comportament regal, ptecum un
suveran constient de rispunderea ce apasi pe umerii sii.'foate inaltele Initieri iau parte la educarea regilor. Chimia
Regald. ii invafi transmutarea plumbului firii omene;ti in aur
initiatic, realizind perfecliunea compatibile cu caracterul fi ecirui
individ in parte. Constructorii ilustreazi aceasti perfecqiune
prin imaginea unei pietre, care s-a cioplit singurd in chip perfect,
INTRODUCERE 39
pentru a putea fi incorporati in marele edificiu omenesc, Templuideal, obiectiv suprem ar Artei Regale. Indiferent daci simbo-lurile isi au originea in metarurgia anticd sau in arta construc-tiilor, ezoterismul lor rd.mane acerasi, din el fiind dezvoltat unprogram identic, cel al iniqierii pure.
De ce a rimas acest program un mister? pentru ci el nuii intereseazh decdt pe aceia chemati si il urmeze: Iniyiabitii.Lucrurile sfinte nu trebuie profanate. Ere isi trag seva din modurin care sunt intelese de citre initiati, de unde Ei disciprina secre-tului, care a fost intotdeauna respectati.
insi desi Iniqiaqii au daroria de a ticea in fata profanilorcare nu ii inteleg, ei nu pot refuza si ii invefe pe cei ce suntdeschisi fali de notiunile initiatice. Asa au Iuat nastere textereincircate de metafore, care fac aluziilaanumite subiecte secrete .
Aceste abordiri discrete ale mistereror nu re-au dezviluitniciodati in totalitate, cici nici un mister adevirat nu poate fipitruns in intregime, deoarece, ficAnd apel la limitele gdndirii,el trece dincolo de orice formi exprimabili. Adevirur se ascundein adincurile pim6ntului. Daci sipim tot mai mult, ajungemsi il percepem in goliciunea sa casti; dar nu vom vedea incimisterul, cici pentru aceasta zeul trebuie jupuit de piele,descirnat, nemaiexistand nici micar sub forma unui scheret.un punct matematic fari dimensiuni rimAne singurur sprijin arg6ndirii noastre.
in aceste conditii, initiabilul nu poate fi instruit in moddirect. ii sunt arhtate o serie de imagini, in timp ce el iqi joacirolul care i-a fost incredintat in cadrur punerii in sceni a fazerorsuccesive ale Initierii. cuvintere rostite sunt enigmatice, ciciele au legituri cu misterul. profanur le aude, dar urechile salenu le inteleg, aga dupi cum ochii nu pricep ceea ce vid. Nuceremoniile sunt cele care au puterea de a_l initia. Dimpotrivi,
40 MISTERELE ARTEI REGALE
ele il copleqesc pe Iniqiabil, care se lasi sedus de atracqia pentru
mister. Ceea ce a vtzrtt gi a auzit ii va pune spiritul la lucru'
Ajurat de ceilalgi Iniqiagi, va ghici sensul simbolurilor 9i in{elesul
ritualurilor, iniqiindu-se treptat de unul singur.
Invitim cititorul paginilor care utmeazi si lucreze in mod
iniqiatic. Materialele pe care i le oferim provin din qantierul
Iniqierii occidentale, in care existi blocuri de piatri sculptate
acum mai bine de cinci mii de ani, pe malurile rAului Eufrat'
Geniul grec a lisat, de asemenea, modele nepieritoare, iar atAt de
pufin cunoscutul nostru Ev Mediu se dezviluie aici in intreaga
lui splendoare. Cu toate acestea, Iniqiabilul se inigiazi singur,
cici aqa cere adevirata lege a Artei Regale.
GENEZEI
Atunci cAnd copiii asculti povelti, ei nu se lasi piciligide faptul ciL povestitorul pune felurite animale si vorbeasci pe
limba oamenilor. Din intreaga istorisire, aceqtia nu vor retine ca
fiind adevirati decAt morala ce rezrtlth din ea. De ce am fi deci
noi mai naivi decit cei mici, atunci cAnd analizam mitul cideriiin picat a primilor nostri strimogi?
Acest episod este fundamental pentru doctrina cregtini,
pentru ch drama provocati de garpele biblic a ficut necesari
intervenlia MAntuitorului. Totul este foarte veridic pentru cine
sesizeazl aluziile la care fac trimitere textele sfinte .
Si interpretim mai intAi simbolurile, inspirAndu-ne dinceea ce sugereazi ele in mod spontan. Privit din acest punct de
vedere, cuplul adamic este personificarea omenirii primitive,aflati inci in stadiul animalic, intrucit nu cunostea folosirea
focului ;i nu dorea nici si se imbrace, nici si isi construiasci
un adipost. Cei doi se hrineau cu fructe pe care nu se osteneau
si le cultive si, chiar daci nu erau maimute, triiau asemenea
acestora. Inteligenqa lor nu era inci dezvoltati: erau impulsivi
si ascultau doar de instinctele care ii ctl5:uzeau in indeplinirea
funcqiilor fiziologice. FbrL a avea idee ci le-ar putea lipsi ceva,
triiau mulgumiqi de soarta lor, fericiti ;i relativ atoatestiutori,
intrucAt instinctul infailibil ii determina si fie lucizi in satisfa-
cerea nevoilor proprii.
SARPELE,
44 MISTERELE ARTEI REGALE
Aceasta este starea paradisiaci de care se bucuri orice
animal docil, care se supune legilor speciei sale. Providenqa ilapdra, dar ii interzice si aspire la dobAndirea discernimAntului,
cdci a alege este un act de autonomie intelectualb, bazat pe o
altiL lumini decat cea a instinctului. A nu te mai lisa ciliuzitin mod pasiv de instinct echivaleazd cu o nesupunere care te
invinovileqte in ochii geniului protector al animalelor, deci cu
un picat comis fali de zeii rustici precum Pan' dinvechea Eladi
sau babilonianul Enkidu'.
Este important si insistdLm asupra acestui lucru circi biblia
monoteisti se afli uneori in contradicfie cu ea insiLsi, pentru cA
tradi;iile pe care le-a adunat provin adesea din mitologii strivechi.
Dumnezeul antropomorf din paradis, care se plimbi linistit
seara, in adierea vAntului, nu este decAt un bitrAn Manitou3,
confundat cu Fiinqa suprema. Doar aqa poate fi explicati atitu-
dinea sa, circi un Creator avAnd o intelepciune infiniti nu poate
asista la desfiqurarea unor evenimente care nu au fost gindite
sau previzute de El. Cum am putea concepe ci el a sidit pomul
cunoasterii qi i-a dat apoi $arpelui puterea de seducqie , fdrd a
sti ci va urma picatul originar? Numai mitologia comparata di
'Parr, zeu din mitologia greacb, veche, era fiul lui Hermes si al
Dryopei, socotit drept protector al turmelor si al pirstorilor' isi avea
reqedinqa in Arcadia si arita ciudat, fiind jumitate om si jumitate
animal; avea coarne, barbi qi copite de !ap, iar trupul ii era acoperit de
pir. (N. tr.)
' Enkidu este personajul principal din poemul mesopotamian antic
Epopeea lui Ghilgames. El a fost creat din argili si din saliva lui Aruru.
E,nkidu era insoqitorul lui Ghilgameg, regele din Uruk. Este descris ca
un gigant pdros si silbatic, care triia departe de agezirile umane' (N' tr'): Manitu sau Manitou este zeul suprem din mitologia amerindi'
cnilor (N. tr.)