8/17/2019 referat a

1/4

Organizarea administrativă în perioada antebelică i interbelicăș

(1864-1945)

Prin Legea rurală din 11 iunie 1862 se reglementa diferen iat administra ia urbanăț ț

de cea rurală, prin crearea comunelor urbane i comunelor rurale. Se înfiin a pentruș țprima dată comuna rurală, condusă de primar i dotată cu personalitate juridicășproprie. Primarii comunelor rurale erau aproba i de prefect iar cei ai comunelorțurbane erau numi i de domn.ț  La 31 martie 1864, domnitorul Al. I. Cuza (1859-1864)a promulgat Legea nr. 394 pentru omunele ur!ane i rurale i pentru "n#iin areaș ș ț

on$iliilor %ude ene.ț  Astfel, se reglementa distinct administra ia urbană fa ă de ceaț țrurală. otodată, comuna rurală căpăta personalitate juridică. !iecare comună a"eao casă a comunei, numită Primărie, iar cele urbane a"eau un corp de pompieri i, înșca# că a"eau peste 6$$$ de locuitori, a"eau i un spital.ș  

Prin Legea pentru consiliile jude ene nr. %&6 din 2'1( aprilie 186( s)a pre"ă#ut înțfiecare jude e*isten a unui consiliu care se aduna i repre#enta interesele locale,ț ț școlecti"e i economice ale jude ului. +ude ul a"ea ca subdi"i#iune plasa ocolul-, ceș ț țgrupa mai multe comune urbane ori rurale după criterii geografice i economice.ș Alegerea consiliului jude ean se făcea pe ocoale. onsiliul jude ean alegea, dintreț țmembrii săi, un comitet permanent, compus din trei membri, pre#idat de prefectul jude ului, care era comisarul gu"ernului pe l/ngă consiliu.ț

0lterior, prin Legea din %1 mai 1&$(, printre alte modificări i completări, s)așintrodus un alineat nou alin. 2- la art. 1, care pre"edea că jude ul este persoanăț

 juridică. onsiliul jude ean se compunea din c/te doi membri trimi i de fiecareț șplasă. Ace tia erau ale i de colegiul electoral din fiecare plasă.ș ș  La sf/r itul Primului ă#boi ondial, s)au unit cu patria mamă pro"inciile istoriceș3asarabia, 3uco"ina i ransil"ania. La 24 martie 1&18, în urma unei 5otăr/rișadoptate de Sfatul ării de la 5i inău, s)a alipit om/niei un teritoriu ce cuprindeaȚ șnouă jude e 7otin, Soroca, r5eiu, 5i inău, 3ender, a5ul, A99erman etateaț ș Albă-, :smail i 3ăl i.ș ț

La 11'2( decembrie 1&18 a fost emis ;ecretul de organi#are a pro"inciei

ransil"ania, potri"it căruia

8/17/2019 referat a

2/4

Con$titu ia din 19&3 pre'edea din punt de 'edere admini$trati'-teritorialț

 om*nia $e "mpr ea "n %ude e iar %ude ele era #ormate, la r*ndul lor, dinț ț ț

omune. =umărul, întinderea i subdi"i#iunea lor teritorială erau stabilite prinș;ecretul din 4 octombrie 1&2>, prin care func iile organelor administrati"e sețpăstrau nesc5imbate. =umărul jude elor cre tea însă la 66.ț ș?n ba#a ;ecretului egal nr. 2(6> din 2> septembrie 1&2>, erau declarate municipii14 comune urbane Arad, 3ra o", 3răila, 3ucure ti, ernău i, etatea)Albă,ș ș ț5i inău, luj, onstan a, raio"a, @ala i, :a i, radea, Ploie ti, Sibiu, /rgu)ș ț ț ș ș

ure i imi oara.ș ș ș

Potri"it Legii administrati"e din 24 martie 1&%6 i egulamentului său de aplicare,șdin 18 februarie 1&%4, teritoriul ării era împăr it în jude e i comune, in"estite cuț ț ț șpersonalitate juridică, a"/nd un patrimoniu i organe administrati"e proprii deșconducere. Astfel, plasa era definită ca o circumscrip ie administrati"ă a jude ului,ț ț

fiind necesară pentru controlul acti"ită ii autorită ilor locale. omunele urbane erauț țde două feluri ora e re edin ă i ora e nere edin ă de jude . omunele erauș ș ț ș ș ș ț țadministrate de un consiliu comunal, ca organ deliberati", i de primar i ajutorul deș șprimar, ca organ e*ecuti". onsiliul comunal era compus din membri ale i iș șmembri de drept. =umărul membrilor ale i era de 1$ în comunele rurale, 18 înșora ele nere edin ă, 28 în ora ele re edin ă i %6 în municipii. embrii de dreptș ș ț ș ș ț șcompletau, prin specialitatea lor, competen a consilierilor ale i.ț ș   Administra ia jude ului era încredin ată consiliului jude ean, ca organ deliberati" alț ț ț țdelega iei jude ene, i prefectului. La r/ndul său, consiliul jude ean cuprindeaț ț ș ț

membri ale i i membri de drept, numărul primilor fiind stabilit în raport cuș șpopula ia jude ului. embrii consiliului jude ean se constituiau în cinci comisii careț ț ț î i alegeau c/te un raportor, ace ti cinci raportori form/nd delega ia permanentă aș ș ț jude ului. Prefectul era repre#entantul gu"ernului în jude i capul administra ieiț ț ș ț jude ene. Printre altele, prefectul a"ea obliga ia de a con"oca consiliul de prefectură,ț țalcătuit din to i efii ser"iciilor locale- transformat într)un ade"ărat organț șadministrati", cu acti"itate continuă.otodată, Legea din martie 1&%6 a modificat pre"ederile Legii din > august 1&2&pentru administrarea municipiului 3ucure ti. a urmare, apitala a a"ut ( sectoareșde @alben, de =egru, de Albastru i de erde- i comunele suburbane, printre careș ș

3ăneasa, !undeni, olentina, @ri"i a, Lupeasca.ț  Con$titu ia din &8 #e!ruarie 1938 a adu$ noi $+im!ri "n admini$trareaț

admini$trati' loal. Accentul a fost pus pe numirea organelor i legea ra ionali#aș țrostul i atribu iile organelor electi"e. A fost men inută comuna, fiind desfiin atăș ț ț ț însă personalitatea juridică a jude ului.ț   rinipala noutate a #o$t "n#iin area inuturilor, unit i admini$trati'e u atri!u ii ț ț ț ț

eonomie, ulturale i $oialeș . Administra ia lor a fost încredin ată re#identuluiț ț

8/17/2019 referat a

3/4

regal, numit pe ase ani prin decret regal, i consiliului inutului. e#identul regalș ș țera repre#entantul gu"ernului, fiind ajutat de un organ electi", consiliul inutului.ț Acesta era compus din membri ale i de consiliile comunale din inut i de amereleș ț șde Agricultură, omer , :ndustrie i uncă.ț ș

0n inut reunea apro*imati" 1$ jude e, regruparea făc/ndu)se în a a fel înc/tț ț șacestea

8/17/2019 referat a

4/4

subordonată direct raionului. apiutala, 3ucure ti, era împăr ită în raioane de oraș ț și subordonată direct organelor centrale ale statului. Printre raioanele sale seș

numărau 1 ai, 2% August, =icolae 3ălcescu, Lenin, @ri"i a o ie.ț ș  Prin legea nr. >, în locul celor >8 de jude e, (2( de plă i i 6$$$ de comune, au fostț ș șcreate 28 de regiuni, 144 raioane i ($>2 comune, precum i 8 ora e de subordonareș ș șrepublicană. 0lterior, prin decretul nr. 12 din 1&>6, numărul regiunilor s)a redus la16.rganele locale ale puterii de stat, sfaturile populare, erau alcătuite din deputa iț

ale i pe timp de 2 ani, care puteau lua 5otăr/ri i elabora dispo#i ii.ș ș ț

Plenara .. a P din >)6 octombrie 1&64 a propus noi principii pentrureorgani#area administrati")teritorială a ării, modificările fiind adoptate lațonferin a =a ională a P din 6)8 decembrie 1&64. u această oca#ie s)a re"enit laț țdenumirea tradi ională de jude e i s)au desfiin at regiunea i raionul.ț ț ș ț ș

 Astfel, unit ile admini$trati'e au de'enit %ude ul, ora ul i omuna, muniipiulț ț ș ș 0uure ti a #o$t organizat pe $etoare, iar ora ele importante, u o "n$emntateș ș

deo$e!it "n 'ia a eonomi, $oial-politi i ultural- tiin i#i a rii, auț ș ș ț ț

de'enit muniipii . Sfaturile populare au fost înlocuite de consiliile populare, carea"eau rolul de a conduce i îndruma acti"itatea organelor locale de specialitate aleșadministra iei de stat.ț  eritoriul om/niei era împăr it în 24$6 comune, 18& ora e, (4 municipii, %& jude eț ș ț

i municipiul 3ucure ti cu 8 sectoare.odificări ale organi#ării administrati"e auș șfost operate prin ;ecretul onsiliului de Stat nr. 281 din 24 iulie 1&4&. =umărul

sectoarelor apitalei a fost redus la ase.ș  La 2% ianuarie 1&81, au fost reorgani#ate jude ele :lfo" i :alomi a, în sensul creăriiț ș ț jude elor @iurgiu i ălăra i, prin reîmpăr irea celor două i înfiin area Sectoruluiț ș ș ț ș ț Agricol :lfo". A@CPCS 7oria Plugaru, :onela @a"ril-