societatea paleontologilor din romÂnia · 2018. 12. 29. · foraminifere cretacice din zona...
TRANSCRIPT
SOCIETATEA PALEONTOLOGILOR DIN ROMÂNIA
Sediul Societatii: Str. M. Kogălniceanu nr.1, 3400 Cluj-
Napoca, Romania
e-mail: [email protected]
http://www.geo-paleontologica.org
CUPRINS
In Memoriam, Academician Profesor Dr. Docent Theodor Neagu
In Memoriam, Profesor Dr. Ilie Turculeț
1. Al zecelea Simpozion Român de Paleontologie, Cluj-Napoca, 16-17 octombrie 2015
2. Societatea Paleontologilor din Romania încotro?
3. Activitatea științifică a membrilor SPR în intervalul 2015-2016
3.1. Publicații și participări la manifestari științifice
3.2. Colaborări naționale și internaționale
3.3. Alte activități în domeniul Paleontologiei și domeniile conexe
4. Teze de doctorat în Paleontologie (2015-2016)
5. Activități educaționale și de popularizare a Paleontologiei și Geologiei, în Romania și
în străinătate, care au fost organizate sau la care au participat membrii SPR (2015-2016)
6. Revista Acta Palaeontologica Romaniae în perioada 2012-2016. Bilanț și perspective....
Buletin Nr. 19 / 2015 - 2016
Editori,
Dr. Iuliana Lazăr
Dr. Liana Săsăran
Dr. Viorel Ionesi
Dr. Mihaela Grădinaru
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
1
In Memoriam, Academician Profesor Doctor Docent Theodor Neagu (1932-2017)
Academicianul și profesorul Theodor
Neagu, numit de către foștii săi studenți
„Patriarhul Micropaleontologiei și
Paleontologiei Românești‟‟ ne-a părăsit la data
de 5 Martie 2017.
Dascăl înnăscut, cu o carieră didactică
și științifică fulminantă, și-a dedicat întreaga
viață învățământului geologic românesc și
studențiilor, pe care i-a iubit nespus de mult,
așa cum numai un părinte ar fi făcut. A fost
unul dintre cei mai apreciați și stimați profesori
pe care zecile de generații de studenți geologi
nu-l vor uita.
S-a născut la 20 Septembrie 1932 în
orașul Giurgiu, provenind dintr-o familie ce i-a
insuflat de mic copil dragostea pentru
învățătură. Școala primară a urmat-o în
localitatea natală, după care în anul 1945 se
înscrie la cursurile liceului teoretic „Mihai
Eminescu” din București pe care l-a absolvit în
anul 1951. Aici a avut ocazia să-l întâlnească pe
Profesorul Constantin Rădoi despre care
întotdeauna a vorbit cu deosebită admirație.
Remarcându-i pasiunea pentru Zoologie și
Botanică, cu tact și delicatețe, Profesorul Rădoi,
l-a îndrumat pe tânărul Theodor Neagu spre
studiul Științelor Pământului, în special către
Geologie și Paleontologie, facilitându-i accesul
la scrieri valoroase în domeniu, precum cele ale
lui Ioan Simionescu și Ion Popescu-Voitești.
În 1951 Theodor Neagu devine student
al Facultății de Geologie și Geografie din cadrul
Universității din București, pe care o absolvă cu
diplomă de merit în anul 1955. Student pasionat
și talentat, a fost remarcat rapid de către
profesorii de la acea vreme. De fapt, activitatea
științifică a început-o în al treilea an de facultate
când, sub îndrumarea Doamnei Profesor Emilia
Saulea, a făcut primii pași în studiul
microfaunelor de foraminifere, prin lucrare
„Studiul foraminiferelor miocene de la Sibiciul
de Sud, Buzău”. De la Profesoara Emilia Saulea
a învățat pentru prima dată rigurozitatea
studiului micropaleontologic și al scrierii unei
lucrări științifice, cum se întocmește o
sinonimie și cum se descrie o specie. A învățat,
și apoi a transmis mai departe, că o lucrare de
micropaleontologie nu poate fi valoroasă dacă
nu este însoțită și de o grafică corespunzătoare.
Profesorul Ion Z. Barbu l-a îndrumat cu drag și
cu bunătatea dânsului proverbială, l-a introdus
în tehnicile de ilustrare grafică a materialului
micropaleontologic. Mai târziu, perseverența și
dorința de perfecțiune, au făcut ca Domnul
Profesor Theodor Neagu să deseneze la camera
clară speciile de foraminifere cu o acuratețe de
neimaginat, întocmind de-a lungul întregii sale
cariere, mii de ilustrații de foraminifere, care au
uimit și uimesc și azi, comunitatea știiințifică
naționlă și internațională. Tot ce dânsul a
învățat de la Profesorul Ion Z. Barbu, cu aceeași
caldură și generozitate a transmis mai departe.
Datorită rezultatelor deosebite obținute
în timpul anilor de facultate, Theodor Neagu a
fost singurul student din generație căruia, după
terminarea studiilor, i s-a propus să înceapă o
carieră didactică. Asfel, în 1955 devine
preparator la Catedra de Paleontologie și
Stratigrafie, condusă pe atunci de Academician
Profesor Miltiade Gh. Filipescu. Intrarea în
lumea academică l-a marcat pozitiv, iar vorbele
Doamnei Profesor Emilia Saulea l-au
impresionat profund după cum chiar dânsul și-a
amintit: „Dragă domnule Neagu, de acum
înainte să nu uiți că, mai întâi de toate, ești un
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
2
membru al corpului didactic din Universitate,
ceea ce este o onoare deosebită. Să nu faci de
rușine încrederea care ți-a fost acordată. Știu
că poți și trebuie să demonstrezi”. Și a
demonstrat din plin, Theodor Neagu fiind un
cadru didactic și un om de știință excepțional.
Urmând acestui moment de început, a
parcurs toate treptele ierahice în carieră,
devenind pe rând, asistent (1957-1966), lector
(1967-1969) și conferențiar începând din 1969,
când a devenit titular al cursurilor de
Micropaleontologie și Paleontologie la
Universitatea din București. Perioada lungă,
până în anul 1990, petrecută în poziția de
conferențiar nu a avut legătură cu meritele
științifice și progresele reale, ci cu perioada
nefastă comunistă de dinainte de revoluție, când
din rațiuni „economice”, ca și mulți alți colegi
de generație, au fost ținuți pe loc prin stoparea
promovărilor în învățământul superior
românesc. Dar acest lucru nu l-a demoralizat și
a continuat să fie același dascăl și om de știință
dedicat cu tot sufletul.
Din 1990 a devenit Profesor universitar
de Microapleontologie și Paleontologie,
îndeplinindu-și cu deosebită pasiune, menirea
de a preda studenților, tainele lumilor dispărute.
Chiar și după pensionarea pentru limită de
vârstă în 2002, în calitate de Profesor
Consultant a ajutat studenții, geologii și colegii
mai tineri, pe care tot dânsul i-a format.
La 23 martie 1993, „finis coronat
opus”, Profesorul Theodor Neagu, devine
membru corespondent al Academiei Române, la
propunerea Academicianului Ion Băncilă, iar
din 21 decembrie 2001, devine membru titular
al Academiei Române.
Activitatea științifică în domeniul
Micropaleontologiei a fost cu totul remarcabilă.
Orientarea spre studiul microfaunelor de
foraminifere cretacice din zona de fliș i-a fost
sugerată de către Academicianul Miltiade Gh.
Filipescu. În anul 1957 își începe studiile pentru
teza de doctorat intitulată „Studiul
micropaleontologic și stratigrafic al depozitelor
de vârstă Cretacic superior dintre Văile Buzău
și Râul Negru”, teză pe care o finalizează în
anul 1965. Lucrarea este publicată ulterior
(1970), varianta în limba engleză, în volumul
nr. XII din seria „Memorii” ale Institutului de
Geologie și Geofizică, lucrare care reprezintă o
adevărată monografie a faunelor de
foraminifere cretacice din zona flișului carpatic.
Calitatea acestei lucrări a fost imediat remarcată
de comunitatea științifică națioală și
internațională, primind numeroase aprecieri,
inclusiv de la Profesoara Helen Loeblich
Tappan. În anul 1965, la recomadarea
Profesorului G. Murgeanu, și sub auspiciile
Comitetului Geologic, face prima vizită în afara
țării, mergând în Polonia, unde a avut șansa să
întâlnească specialiști de renume în domeniu,
cum ar fi Dr. Krystyna Pozaryska, Dr. Roman
Kozlowski, Prof. Dr. Stanislw Geroch, Prof. Dr.
Franciszek Bieda. În perioada Octombrie 1965 -
Iunie 1966, imediat după sustinerea tezei de
doctorat, a obținut o bursă de la Ministerul
Educației care i-a permis să fac o vizită în
Statele Unite ale Americii. Acest moment a fost
unul crucial în cariera domniei sale deoarece a
avut ocazia să lucreze în apropierea unor
”monștrii sacrii” ai Paleontologiei și
Micropaleontologiei de la vremea respectivă.
Astfel, l-a cunoscut pe Profesor R.C. Moore de
la Kansas University și Profesor H. V. Howe de
la Louisiana State University. Amprenta asupra
viitorului său știintific avea să și-o pună, după
cum domnia sa a menționat, celebrul Profesor
H. V. Anderson cu care a lucrat mai bine de
șase luni la Luisiana State University (Baton
Rouge). „Profesorul Anderson a devenit
sprijinul meu moral și financiar pentru mai
bine de 25 de ani. A fost pentru mine și familia
mea ca un al doilea tată. Între 1970 și 1990,
când mizeria și sărăcia erau omniprezente,
pachetele cu cărți trimise de el au devenit mai
mult decât prețioase........”. Un sprijin moral și
profesional deosebit l-a primit de la
Academicianul Ion Băncilă. Acesta l-a ajutat
foarte mult în timpul pregătirii tezei de doctorat,
în special legat de înțelegerea geologiei din
zona flișului, precum și în timpul elaborării
multor studii din zona Dobrogei, pentru care i-a
pus la dispoziție numeroase carote din lucrările
de foraj efectuate de ISPH pe traseul canalului
Dunăre-Marea Neagră.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
3
La sfârșitul a peste 60 ani de activitate,
contribuția științifică a Profesorului Theodor
Neagu este deosebită, fiind autorul a peste 100
de lucrări științifice publicate în reviste
naționale și internaționale de mare prestigiu. La
acestea se adaugă elaboararea unui curs de
Micropaleontologie în două volume, I -
Protozoare (1979) și II - Metazoare (1989),
deosebit de utile atât pentru studenți cât și
pentru specialiștii geologi din domeniul
industriei petroliere. De asemenea, împreună cu
colegi din catedră, a elaborat un curs de
Paleozoologia Nevertebratelor în trei volume
(2002 , 2003). Pe lângă teza de doctorat, multe
dintre lucrările științifice pe care le-a publicat
au profund caracter monografic, cum ar fi
„Monografia foraminiferelor eocretacice din
Culoarul Dâmbovicioara, Codlea și Munții
Perșani (Stratele de Carhaga)” lucrare apărută
(în limba franceză) in Volumul XXV din seria
„Memorii” ale IGG. De asemenea a avut o
contribuție importantă la lucrarea de sinteză
„Jurasicul și Cretacicul din Dobrogea Centrală
și de Sud” (Dragastan, Neagu, Bărbulescu,
Pană, 1998) precum și în suita de lucrări
referitoare la foraminiferele cretacice din
Dobrogea. A vut contribuții deosebite în studiul
foraminiferelor, atât din zona flișului carpatic
căt și din zonele de platformă, fiind autorul a
peste 200 de specii noi, majoritatea dintre
acestea unanim acceptate în lumea științifică
mondială.
Activitatea științifică a Profesorului
Theodor Neagu a fost recunoscută atât național
cât și internațional. Încă din 1962, a fost ales
membru al Societății Geologice Poloneze, în
1967 a luat parte la al X-lea Colocvium
Internațional de Micropaleontologie din
Polonia, iar în 1975 a fost organizatorul celei de
a XIV-a ediție a acestui Colocviu Internațional,
la București. Tot în anul 1975 a devenit
membru al Comisiei Internaționale de
Stratigrafie, iar în 1980 membru al „Midd
Cretaceous Event Group”. În perioada 1965-
1980 a fost corespondent din partea României
pentru prestigiosul jurnal american
„Micropaleontology”. În 1990 a participat la
reuniunea IGSP-proiect 262 de la Cracovia,
dedicată foraminiferelor aglutinate din
depozitele de fliș (WAF), iar în 1993 a
participat la a 4-a Conferință Internațională
WAF, tot în Polonia. Din anul 1980, a devenit
Președinte de Onoare al Societății
Paleontologilor din România.
Profesorul Theodor Neagu a înființat
prima colecție de foraminifere la Universitatea
din București, care astăzi este de o valoare
inestimabilă, cuprinzând peste 12000 de
specimene, înregistrate în cataloage și stocate în
celule micropaleontologice. Cei peste 200 de
taxoni noi (subspecii, specii și genuri) descriși
în cele peste 100 de lucrări științifice elaborate
de-a lungul prodigioasei sale cariere științifice,
au holotipii și paratipii depozitați în celule
micropaleontologice speciale, fiecare cu număr
de înregistrare în cataloage. Toate speciile de
foraminfere sunt ilustrate, mai ales prin desene
excelente dar și prin fotografii efectuate la
microscopul electronic. În timpul vieții, colecția
sa de Micropaleontologie a fost deschisă și
disponibilă în permanență pentru toti cei
interesați să o consulte. De altfel, una dintre
dorințele Profesorului, înainte să plece dintre
noi, a fost ca această colecție să-i poarte numele
și să rămână accesibilă celor interesați.
A știut ca nimeni altul să-și cinstească
înaintașii, pe care i-a omagiat cu drag ori de
câte ori a avut ocazia, preocupându-se personal
de organizarea și întreținerea muzeului din
trecutul catedrei. A fost un bun camarad față de
colegii din catedră pe care i-a sprijinit
întotdeauna, relația cu aceștia fiind
constructivă, deși uneori presărată de momente
mai colorate.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
4
A fost mereu apropiat de studenții săi
despre care adesea spunea:„ Sunt fericit că pe
mulți dintre studenții pe care i-am avut, am
reușit să-i fac să studieze lumea fosilelor și nu
regret acest lucru. Sunt mândru că mulți dintre
ei sunt astăzi nume proeminente în domeniile
lor”. Nu cred că există student care să fi pășit
pragurile Facultății de Geologie și Geofizică,
Universitatea din Bucuresti, fără să-și aducă
aminte cu drag de Domnul Profesor Theodor
Neagu sau Domnul Neagu, așa cum am fost
obișnuiți să-i spunem. Toți ne aducem aminte
despre aplicațiile practice sau cele pentru
proiectele de diplomă, la care Profesorul
participa întotdeauna, de grija părintească față
de noi și de explicațiile despre geologie și
despre botanică pe care le primeam pe teren,
explicații presarate cu ”nuanțe personale” ce nu
pot fi uitate.
A fost un exemplu de conduită morală,
de verticalitate, de dragoste față de Dumnezeu
și Regalitate. În ultimii ani, familia i-a fost
departe, la mii de kilometri, dar acest lucru l-a
făcut să se apropie și mai mult de școală, de
tinerii care-i băteau la ușă, transformâdu-i în
proprii copii.
Profesorul Theodor Neagu a fost un om
generos, gata să ajute pe oricine și oricând.
Uneori a fost dezamăgit, dar nu a renunțat
niciodată să aibă încredere în oameni. Familia
lui a fost facultatea, laboratorul de
Paleontologie, microscopul și zecile de
generații de studenți.
Prof. Dr. Marius Stoica
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
5
In Memoriam, Profesor Doctor Ilie Turculeț (1936-2017)
Orice școală care se respectă are o serie
de personalități cu care poate să iasă în lume.
Școala geologică de la Iași s-a remarcat încă de
la primii pași făcuți de Grigore Cobălcescu în
cercetarea „tărâmurilor terțiare” din România și
continuând cu pașii importanți parcurși, pe
diverse și complicate tărâmuri de cercetare, de
alte mari personalități ale geologiei românești,
precum Ion Simionescu, Sava Athanasiu,
Romulus Sevastos, Gheorghe Macovei,
Theodor Văscăuțanu, Emilia Saulea, Ion
Atanasiu, Neculai Macarovici, Liviu Ionesi și
mulți alții. O astfel de personalitate cu care
geologia de la Iași poate ieși în lume a fost
profesorul Ilie Turculeț, care, de curând, s-a dus
să interpreteze pe alte meleaguri, „Geosimfonia
Rarăului”.
S-a născut pe pământ bucovinean, la 28
februarie 1936, în localitatea Solonețul de Sus
din Județul Suceava, fiind al doilea copil, din
nouă, al țăranilor Melantia și Grigore Turculeț.
A învățat să scrie, să citească și să socotească
încă înainte de a merge la școala generală din
localitatea natală, în anii grei ai Celui de-al
Doilea Război Mondial. Ca elev și mai apoi ca
student, a avut rezultate remarcabile la
învățătură, fiind apreciat cu note și calificative
excelente. Deși a fost pasionat de literatură, pe
care a iubit-o toată viața, a fost nevoit să facă
Facultatea de Geografie-Geologie, unde,
primind bursă, a putut să se întrețină pe
perioada studiilor deoarece nu putea conta pe
ajutorul familiei sale de țărani săraci. Încă din
anul întâi de facultate, s-a împrietenit cu o
colegă de grupă, Maria Fodor, din Frătăuții Noi,
cu care s-a căsătorit în 1958, având împreună
doi copii, Lăcrămioara și Ionuț-Ghiocel.
A terminat facultatea ca șef de
promoție, obținând numai calificative maxime.
După un an, cât a fost profesor de geografie și
director adjunct la școala generală din comuna
Straja, și apoi încă doi în care a fost inspector
metodist la Secția de învățământ a raionului
Rădăuți, în 1961, a venit prin transfer la
universitate, fiind încadrat pe post de asistent
pentru disciplina Geologia României. În anul
1965 s-a înscris la doctorat sub conducerea
profesorului N. Macarovici cu o temă despre
Mezozoicul din Rarău, iar în 1968 a susținut-o
în fața unei comisii din care făceau parte, alături
de conducător, prof. dr. Th. Joja de la
București, prof. dr. I. Maxim de la Cluj Napoca
și prof. dr. R. Dimitrescu de la Iași, în calitate
de referenți științifici. A fost prima teză
susținută la Iași după Cel de-al Doilea Război
Mondial. În același an, a avansat șef de lucrări.
După această avansare, timp de 22 de ani, a
avut această funcție, cu toate că, din punct de
vedere profesional, îndeplinea condițiile pentru
treptele superioare ale ierarhiei universitare.
Acest lucru a fost posibil abia după revoluția
din 1989 când a fost titularizat direct pe postul
de profesor universitar, în urma unui concurs
susținut la începutul anului 1990. În același an,
a obținut și conducere de doctorat. Sub
îndrumarea sa, au obținut titlul de doctor în
geologie 5 candidați: Rodica Macaleț, Emilia
Munteanu și Dan Grigore, de la Institutul
Geologic al României, Daniela Alexandra
Popescu, de la Universitatea „Ștefan cel Mare”
din Suceava și Ionuț Grădianu, de la Muzeul de
Științe Naturale din Piatra Neamț. Între 1991 și
1999 a deținut funcția de șef al Catedrei de
Geologie-Paleontologie, iar în 2001, la vârsta
de 65 de ani, a solicitat ieșirea la pensie din
motive de sănătate, devenind profesor
consultant.
În calitate de profesor, a predat cursuri
de Paleontologie, Geologia zăcămintelor de
hidrocarburi, Geologia zăcămintelor de
cărbuni, Bazele biologice ale paleontologiei,
Codul Hedberg (la Secția de Inginerie
geologică), Paleozoologie, Geologia și
petrografia cărbunilor (la Secția de Geochimie)
și Biostratigrafia și paleobiologia moluștelor
(la Masterul de Biostratigrafie). Pentru aceste
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
6
discipline a elaborat și publicat cursuri și caiete
de lucrări practice (1973 – Geologia
zăcămintelor de combustibili minerali și săruri,
1983 – Geologia zăcămintelor de hidrocarburi,
1986 – caietul de lucrări practice de Petrografia
cărbunilor, 1993 – Geologia zăcămintelor de
cărbuni (împreună cu un colectiv condus de I.
Preda), 1998 – Principii de nomenclatură și
clasificare stratigrafică („Codul Hedberg”)).
De asemenea, pentru a asigura un nivel
corespunzător lucrărilor practice de la diferite
discipline, a reorganizat materialul fosil din
colecțiile didactice, a întocmit colecții de șlifuri
pentru petrologia cărbunilor și a conceput și
executat grafic o colecție de planșe cu modele
structurale pentru zăcămintele de hidrocarburi.
Profesorul Ilie Turculeț era cunoscut în rândul
studenților ca un profesor extrem de exigent,
motiv pentru care a fost inclus în celebrul
„TIR”, adică trioul Turculeț - Ionesi - Rică
(Radu Dimitrescu), de care se împiedicau
studenții mai leneși prin anul IV.
În cei peste 40 de ani de activitate științifică,
Ilie Turculeț s-a ocupat în cea mai mare parte
de probleme de paleontologie, formațiunile
mezozoice din „Sinclinalul Marginal Rarău”
constituind obiectivul major al cercetărilor sale.
Această activitate științifică s-a materializat
prin publicarea a 9 cărți și monografii de
specialitate și a peste 200 de articole științifice,
articole de popularizare, recenzii etc. Dintre
cărți, menționăm teza de doctorat (Cercetări
geologice și paleontologice asupra depozitelor
jurasice și eocretacice din Cuveta Rarău-
Breaza) care a fost publicată, în 1971, în volum
separat în cadrul publicațiilor Institutului
Geologic, Paleontologia stratigrafică a
României scrisă împreună cu N. Macarovici și
apărută, în același an, la Editura Tehnică,
Aptihii din România apărută la Editura
Academiei Române, în anul 2000,
Paleontologia Triasicului transilvan din Rarău
(Ed. Arvin-Press) și Paleontologia Jurasicului
și Cretacicului din Rarău (Ed. Junimea),
ambele apărute în 2004. În ceea ce privește
articolele științifice, acestea au fost publicate în
reviste de profil din țară și străinătate (Franța,
Germania, Italia, Ungaria, Rusia, Bulgaria etc.).
Majoritatea au fost bine primite și apreciate de
comunitatea științifică, iar unele au fost
recenzate și în reviste din străinătate (Germania,
Rusia, Franța, Italia, Spania etc.). Pentru
paleontologia românească sunt importante
contribuțiile privind aptihii din România,
precum și amoniții, nautilii, belemniții,
bivalvele, gastropodele și brachiopodele din
Triasicul și Cretacicul Carpaților Orientali. A
îmbogățit considerabil inventarul paleontologic
al depozitelor sedimentare cercetate, inclusiv cu
taxoni noi pentru știință (de ex. 21 de
parataxoni de aptihi, 5 subgenuri de Daonella),
iar argumentele de ordin biostratigrafic, bazate
pe cunoaștea aprofundată a conținutului lor
fosil, au permis separarea pentru prima dată, în
zonele studiate, a unor etaje și subetaje noi.
În perioada activității științifice și didactice pe
care a desfășurat-o la Catedra de Geologie-
Paleontologie, profesorul Ilie Turculeț a
întreținut o permanentă legătură cu specialiști
din țară și străinătate. A păstrat corespondența
pe care a purtat-o cu aceștia și, după pensionare,
a pus-o în ordine și a inclus-o într-un volum,
editat pe cheltuială proprie, intitulat Aflorimente
epistolare, care cuprinde, în cele aproximativ
350 de pagini, peste 200 de scrisori.
Profesorul Ilie Turculeț a fost interesat
și de prezentarea unor probleme și personalități
din istoria dezvoltării geologiei românești,
îndeosebi a celei ieșene. A rezultat astfel o serie
de lucrări consacrate unor personalități (precum
Grigore Cobălcescu, Ion Simionescu, Theodor
Văscăuțanu, Liviu Ionesi, Neculai Macarovici,
Pierre Jeanrenaud) sau unor teme geologice de
interes general (cercetări de geologia petrolului,
publicațiile geologice în limba română în pragul
mileniului trei etc.). De asemenea, a fost
interesat și de popularizarea științei prin
intermediul presei obișnuite. În acest sens, a
scris, din proprie inițiativă sau la cererea unor
organisme județene de cultură sau redacții de
ziare, o serie de articole pe care le-a publicat
îndeosebi în ziarul sucevean Zori Noi, la rubrica
„Ce știți despre…?”. Prin intermediul lor,
publicul larg era informat despre vulcanism,
vârsta pământului, formarea munților, fosile vii,
structura internă a Pământului, mamuți,
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
7
originea cărbunilor de pământ, rezervațiile
geologice și paleontologice din județul Suceava
și despre multe alte teme geologice.
Deși, după cum am mai spus, a făcut
parte din categoria profesorilor severi (temutul
TIR); cei care l-au cunoscut mai îndeaproape și-
au dat seama că avea și o altă latură, sensibilă,
izvorâtă din prima sa iubire, poezia și literatura.
Unora le-a fost destul de greu să și-l imagineze
pe profesorul sever și ușor rigid în expunerile
sale, ca pe un un spirit poetic și visător. De
aceea, pentru aceștia, volumele sale de aduceri
aminte, aforisme și, mai ales, de versuri,
publicate după pensionare, au fost
surprinzătoare. Latura sensibilă și-a dezvăluit-o
în toamna trecută când, la inițiativa conf. dr.
Paul Țibuleac care a coordonat și editat
volumul omagial Geosimfonia Rarăului - Opus
80, a fost sărbătorit, cu ocazia împliniriri vârstei
80 de ani, de către colectivul Laboratorului de
Geologie-Paleontologie și de participanții la
Simpozionul Științific „Grigore Cobălcescu”
din 29 octombrie 2016. Deși foarte bolnav,
profesorul Ilie Turculeț a participat, vizibil
emoționat, la aceasta sesiune omagială. Ne
bucurăm că acest ultim gest de apreciere din
partea comunității științifice i-a adus un strop
de alinare și a constituit „un nesperat glob de
lumină de cea mai aleasă valoare”, așa cum a
ținut să precizeze în cuvintele de la finalul
ultimei sale cărți (Ceva din tot).
În încheiere, nutrim speranța că, în cele
câteva rânduri pe care le-am scris, am surprins
un crâmpei din personalitatea profesorului Ilie
Turculeț, prin care am încercat să subliniem
rolul pe care l-a jucat în dezvoltarea școlii
geologice de la Iași. Cu scrierile sale,
universitatea ieșeana poate să iasă în lume și să
spună că profesorul bucovinean și-a interpretat
propria partitură din minunata simfonie a
naturii, dirijând o orchestră care a făcut să
vibreze amoniții, aptihii, brachiopodele și alte
fosile aduse din adâncurile timpului geologic pe
crestele Rarăului.
Conf. Dr. Viorel Ionesi
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
8
1. Al zecelea Simpozion Român de Paleontologie,
Cluj-Napoca, 16-17 octombrie 2015
Eveniment jubiliar, cea de a zecea
ediţie a Simpozionului Român de Paleontologie
s-a desfășurat la Cluj-Napoca, în zilele de 16 şi
17 octombrie 2015. Simpozionul a fost onorat
de 83 de participanţi (23 din Cluj, 42 din
Bucureşti, Iaşi şi alte centre din ţară şi 18 din
străinătate).
In prima zi a simpozionului au fost
prezentate 31 de postere şi susţinute 42 de
comunicări orale. Cea de a doua zi a fost
dedicată unei excursii geologice-paleontologice
care a avut două obiective importante:
Depozitele Jurasicului inferior şi mediu de la
Vadu Crişului cu amoniţi şi Depozitele
Cretacicului superior cu rudişti de pe rama
bazinului Borod.
Rezumatele prezentărilor şi Ghidul
excursiei au fost publicate într-un volum apărut
la Presa Universitară Clujeană: Bucur I.I., Lazăr
I. & Săsăran E. (eds): Tenth Romanian
Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-
17 October 2015, Abstracts and Field Trip
Guide. Cluj University Press, 152 p.
Continuând tradiţia simpozioanelor
anterioare desfăşurate la Bucureşti (1997, 2005,
2011), Cluj (1999, 2003, 2009) şi Iaşi (2001,
2007, 2013), cel de al zecelea Simpozion
Român de Paleontologie a fost, în opinia
noastră, o reuşită, o dovadă că și în situaţia
crizei generale pe care paleontologia şi
micropaleontologia o cunosc pe plan
internaţional, cercetările din acest domeniu
prezintă încă un interes larg şi pot duce mai
departe cunoaşterea în domeniu. Sperăm într-o
reuşită, cel puţin egală, a simpozioanelor
viitoare.
Mulţumim şi pe acestă cale sponsorilor:
SNGN ROMGAZ S.A. (sponsor principal),
S.C. HOLCIM S.A., The Grzybowski
Foundation şi Universitatea Babeş-Bolyai.
Acad. Prof. dr. Ioan I. Bucur
Preşedinte executiv al Simpozionului
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
9
2. SOCIETATEA PALEONTOLOGILOR DIN ROMÂNIA ÎNCOTRO?
Societatea Paleontologilor din
România (SPR) împlinește în luna noiembrie a
acestui an, 23 de ani de la înființare. Inițiativa
înființării SPR a aparținut paleontologilor
profesioniști din cadrul Institutului de Geologic
al României, din cadrul Departamentelor de
Geologie și Paleontologie ale Universităților
din București, Cluj-Napoca și Iași, precum și a
celor din fostul C.C.P.E.G (actual Petrom-
OMV). Din 1994 și până în prezent, din punct
de vedere al numărului de membri, asociația
noastră a crescut, s-a dezvoltat, a stagnat, a
intrat în declin, dar, cu toate acestea, Societatea
Paleontologilor din Romania REZISTĂ! Din
1994 și până în prezent, activitatea SPR a fost
relativ constantă, aceasta fiind concretizată prin
organizarea Simpozioanelor Române de
Paleontologie și a Adunărilor Gererale ale
membrilor SPR la fiecare doi ani, cât și prin
editarea buletinelor informative ale SPR (cu
excepția intervalului 2013-2015 pentru care nu
a fost editat niciun buletin informativ).
Înainte de a purcede la editarea acestui
nou număr al Buletinului informativ al
Societății (nr. 19 / 2015-2016), am recitit
„notele din partea editorilor” scrise de foștii
președinți executivi ai SPR (Ioan Bucur,
Leonard Olaru și Mihaela-Carmen Melinte-
Dobrinescu), începând din anul 2001 și până în
anul 2012, când a fost editat ultimul număr (nr.
18). Am constatat îngrijorările îndreptățite ale
colegilor noștri cu privire la declinul
cercetărilor paleontologice pe plan național și
internațional și cu privire la fondurile din ce în
ce mai reduse alocate în general cercetării
științifice în România. Cu toate acestea,
Paleontologia din România REZISTĂ!
La apelurile noastre către membrii SPR
pentru materiale necesare întocmirii prezentului
buletin informativ, au răspuns majoritatea
membrilor, cărora le mulțumim pentru efort și
pentru timpul alocat. Trebuie să precizez însă
faptul că au existat membri SPR (unii dintre
aceștia cu realizări ștințifice remarcabile în
domeniu) care practic NU au răspuns
solicitărilor noastre. La început m-am necăjit,
am insistat, dar mai apoi, după totala lipsă de
reacție a acestor colegi, cred ca am început să
înțeleg ce se întâmplă de fapt! Datele pe care le-
am solicitat membrilor SPR se referă la realizări
științifice concretizate prin publicații, teze de
doctorat, evenimente științifice la care au
participat membrii SPR, activități educaționale
și de cercetare științifică, colaborări naționale și
internaționale în care au fost implicați membrii
Societății noastre. Dar oare ce legătură există
între aceste realizări și Societatea
Paleontologilor din Romania?
Dacă privim din acestă perspectivă,
toate realizările colegilor noștri (care au răspuns
și care nu au răspuns solicitărilor noastre), pe
plan științific și educațional în domeniul
Paleontologiei, se datorează exclusiv eforturilor
personale, prin implicarea acestora în diferite
proiecte și colaborări naționale și internaționale.
În realitate, SPR ca asociație profesională NU
are practic niciun merit în obținerea acestor
rezultate, așa încât, putem avea oarecare
înțelegere pentru colegii care NU au răspuns
solicitărilor noastre. Pe de altă parte, Ioan
Bucur în buletinul informativ nr. 9 din 2001
arăta: „Meritul oricărei contribuţii personale va
fi acordat integral celui care a realizat-o, însă
dacă acţiunile personale nu sunt puse sub egida
Societăţii, atâta timp cât suntem membrii ai
acesteia, Societatea nu va putea exista.”
Presupun că majoritatea membrilor
SPR menționează în CV-ul lor apartenența la
această organizație profesională, dar există din
păcate unii membrii care nu numai că nu
răspund solicitărilor noastre, dar nici măcar nu
plătesc cotizația de membru, chiar după
insistențe îndelungate.
Societatea Paleontologilor din
România nu poate exista dacă fiecare dintre
noi nu se implică, într-un mod sau altul, în
activitatea Societății!
Totuși, care sunt realizările SPR ca
asociație? Realizări există și aceastea au fost
posibile doar prin efortul unora dintre membrii
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
10
SPR: Simpozioanele Naționale de
Paleontologie organizate la fiecare doi ani;
Publicarea constantă a volumelor Acta
Palaeontologica Romaniae, revistă editată sub
egida SPR; importante manifestări științifice
internaționale, care au fost organizate de
instituții de profil din România (GeoEcoMar,
Universitatea din Cluj, Universitatea din
București, IGR) dar și sub egida SPR: al 4-lea
Simpozion Internațional Fossil Algae
Association, Cluj-Napoca, 2004; Sesiunea de
comunicări ştiinţifice a SGR, Cluj-Napoca,
2003; al 6-lea Simpozion Naţional al AAPG
Student Chapters, Iași, 2005; al 10-lea
Simpozion Internaţional Fossil Algae
Association, Cluj-Napoca, 2011; Conferinţa
NECLIME – Neogene Climate Evolution in
Eurasia, Bucuresti, 2011; Intercolocviul
Neogenului RCMNS Paratethys- Mediterranean
Interactions: Environmental Crises during the
Neogene; Bucuresti, 2012; realizarea,
menținerea și actualizarea paginii web a SPR
prin efortul colegului Daniel Țăbară și a
actualului comitet interimar de conducere al
SPR. Prin urmare, SPR rezistă datorită unui
grup restrâns de membri care se
„încăpățânează” să mențină aprinsă flacăra SPR
prin activitățile mai sus menționate, dar și prin
activitatea tuturor colegilor, membri SPR, care
au dorit să-și prezinte realizările în domeniul
Paleontologiei ca membri ai Societății noastre.
Ce am putea face mai mult, astfel încât
Societatea Paleontologilor din Romania să fie
implicată activ ca asociație profesională?
Am putea organiza grupe de lucru
interdisciplinare, care să implice colegi din
toate instituțiile de profil din țară, grupe de
lucru care să scrie proiecte în numele SPR (ca
asociație), proiecte prin care să poată fi accesate
fonduri pentru activități educaționale, de
promovare a Paleontologiei și Geologiei ca
domenii de cercetare fundamentală, dar și cu
aplicații directe în economie, cât și proiecte în
domeniul Geoconservării și Geoturismului.
Planuri frumoase, dar realizarea
acestora depinde, din punctul meu de vedere, de
două categorii de aspecte:
(1) Existența unei „mase critice” de
paleontologi, membri SPR care să se implice
efectiv în scrierea de proiecte derulate prin SPR
sau în organizarea de acțiuni derulare prin SPR;
(2) Existența unui Statut al SPR în concordanță
cu legislația actuală, un Statut clar și simplu,
structurat pe articole și domenii clare, însoțit de
un Regulament de Organizare și Funcționare
(ROF) în care sa fie prezentate detalii privind
convocarea sedințelor, a adunărilor generale,
modul de conducere, tipurile de atribuții, modul
de derulare al ședințelor etc.
Aceste două categorii de aspecte sunt esențiale
în cazul depunerii unor cereri de finanțare
pentru proiecte derulate prin Societate. Prin
urmare, împreună cu colegii din actualul
comitet (interimar) de conducere am întocmit
deja un proiect al unui nou statut al SPR însoțit
de un Regulament de Organizare și
Funcționare, care acum se află în faza de
corectură din punct de vedere juridic/legislativ.
Între 30 Mai și 30 Iulie, aceste propuneri de
Statut și ROF vor fi postate pe site-ul SPR spre
dezbatere publică. Membrii SPR vor fi rugați sa
ne transmită propuneri, observații, corecturi
care vor fi centralizate și discutate până la
începutul lunii Septembrie. La Adunarea
Generală a SPR organizată în cadrul celui de la
11-lea Simpozion Român de Paleontologie de
la București, 27-28 Septembrie, vom supune
votului membrilor SPR proiectele noului Statut
și ROF al SPR.
Stimați colegi, membri ai Societății
Paleontologilor din România, participarea
dumneavoastră la Adunarea Generală a SPR
care va fi organizată în cadrul celui de al 11-
lea Simpozion Român de Paleontologie de la
București, 27-28 Septembrie 2017, este
extrem de importantă pentru alegerea unui
nou Comitet de Conducere al SPR și pentru
a hotărâ împreună dacă dorim să reînnoim și
să revitalizăm activitatea Societății noastre!
Cu cele mai bune gânduri,
Iuliana Lazăr
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
11
3. Activitatea științifică a membrilor SPR în intervalul 2015-2016
3.1. Publicații și participări la
manifestări științifice
Deși finanțarea cercetării științifice în
domeniul Paleontologiei, și al Geologiei în
general, a fost extrem de redusă în intervalul
2015-2016 (fapt demonstrat prin numarul mic
de proiecte de cercetare în domeniul
Paleontologiei, care au avut finanțare
UEFISCDI), este surprinzător și, în același
timp, îmbucurător faptul că acești doi ani au
reprezentat un interval productiv din punct de
vedere al publicațiilor stiințifice reprezentate
prin lucrări în periodice ISI, lucrări în periodice
BDI, cărți și capitole în cărți scrise de membrii
SPR, dar și prin participări la numeroase
reuniuni științifice naționale și internaționale.
În intervalul 2015-2016 membrii SPR
au publicat 86 de lucrări în reviste cotate ISI,
37 de lucrări BDI, 2 cărți, 3 capitole în cărți,
103 comunicări la evenimente științifice
naționale și 102 comunicări la evenimente
științifice internaționale. La acestea se adaugă
numeroase alte colaborări știițifice naționale și
internaționale care vor fi concretizate în
publicații în anii ce urmează.
Dar oare cum se explică această
productivitate științifică bună a membrilor SPR,
în condițiile subfinanțării generale a cercetării
din institutele de cercetare și a învățământului
superior din România? Ca să înțelegem, să
privim mai atent publicațiile.
Producția științifică a membrilor SPR în intervalul 2015-2016 (date prelucrate pentru cele trei filiale)
Lucrări în periodice ISI: În intervalul 2015-
2016 au fost raportate 91 de lucrări în reviste
cotate ISI, patru dintre acestea având co-autori
de la două sau chiar trei filiale SPR (aceeași
lucrare fiind deci raportată de două sau de trei
ori), prin urmare, în realitate, au fost publicate
doar 86 de lucrări ISI, dintre care aproximativ
29 de lucrări au fost raportate în cadrul unor
proiecte cu finanțare națională. Restul lucrărilor
ISI se bazează, în mod evident, pe colaborări
internaționale cu finanțare în afara României!!!
Filiala București (Anexa A): 37 de lucrări ISI,
majoritatea publicate în periodice cu factor de
impact între 1,5 și 4. La 8 dintre aceste lucrări,
6 membri SPR ai filialei București au fost prim-
autori, lucrările fiind rezultatul unor proiecte cu
finanțare națională. De remarcat lucrarea:
Qiaomei Fu, Cosimo Posth…..Grigorescu D
…., 2016, The genetic history of Ice Age
Europe, publicată în Nature 534(7606), 1-76,
doi:10.1038/Nature.17993 (Factor de Impact
42.351).
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
12
Filiala Cluj-Napoca (Anexa B): 30 de lucrări
ISI, majoritatea publicate în periodice cu factor
de impact între 0,5 și 4. La 13 dintre aceste
lucrări, 9 membri SPR ai filialei Cluj au fost
prim-autori, toate aceste lucrări fiind raportate
la proiecte cu finanțare națională.
Filiala Iași (Anexa C): 24 de lucrări ISI,
majoritatea publicate în periodice cu factor de
impact între 1 și 8. La 8 dintre aceste lucrări, 4
membri SPR ai filialei Iași au fost prim-autori,
o parte din lucrări fiind raportate la proiecte cu
finanțare națională.
Filiala București
Producția științifică a membrilor
SPR în intervalul 2015-2016
Filiala Cluj-Napoca
Producția științifică a membrilor
SPR în intervalul 2015-2016
Filiala Iași
Producția științifică a membrilor
SPR în intervalul 2015-2016
Lucrări în periodice BDI: La o primă analiză,
membrii SPR au raportat în intervalul 2015-
2016, 39 de lucrări BDI în diferite periodice,
majoritatea naționale. Două dintre aceste lucrări
au co-autori de la două filiale SPR (aceeași
lucrare fiind deci raportată de două ori) prin
urmare, au fost publicate 37 de lucrări BDI
dintre care numai 6 lucrări publicate în Acta
Paleontologica Romaniae. Distribuția pe filiale
a lucrărilor BDI este ilustrativă pentru interesul
scăzut al membrilor SPR în susținerea revistei
Societății noastre, deși revista Acta
Paleontologica Romaniae, a progresat evident
în ultimii 5 ani, atât din punct de vedere al
constanței în publicate (2 numere pe an) cât și
din punct de vedere al sistemului peer-review.
Astfel, la filiala București, din cele 14 lucrări
BDI publicate în intervalul 2015-2016, doar
două au fost publicate în Acta Paleontologica
Romaniae (Iamandei and Iamandei, 2016;
Iamandei et al, 2016) și două lucrări în Geo-Eco
Marina (Brustur et al., 2015; Popa et al., 2016)
(Anexa A).
La filiala Cluj-Napoca: din cele 13 lucrări BDI
publicate în intervalul 2015-2016, doar trei au
apărut în Acta Paleontologica Romaniae (Pleș
et al., 2015; Ungureanu et al., 2015; Săsăran,
L., 2016) și 5 lucrări în Studia UBB Geologia
(Bindiu-Haitonic and Filipescu, 2015, 2016;
Diaconu et al., 2016; Kallanxhi et al., 2016,
2016) (Anexa B). Prin urmare, membrii SPR
Cluj susțin periodicul de specialitate al UBB,
cât și revista SPR.
La filiala Iași: din cele 12 lucrări BDI publicate
în intervalul 2015-2016, doar două au fost
publicate în Acta Paleontologica Romaniae
(Anistoroae and Miclăuș, 2015; Iamandei et al.,
2016) și una în Studia UBB Geologia (Codrea
and Venczel, 2016) (Anexa C).
Cărți și capitole în cărți publicate la edituri
naționale și internaționale :
Filiala Iași:
Olaru L., 2016, Evoluția biostratigrafică a
palinomorfelor din Precambrian și Predevonian
cu aplicații la metamorfitele din Carpații
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
13
Orientali și la unele formațiuni sedimentare din
România. Vol. I., Ed. Universității „Al. I.
Cuza” Iași, 400 p.
Ionesi Bica, 2015, Mărturii din viață și
activitate. Ed. Junimea, 235 p.
Filiala București:
Botnaru, V., Petculescu, A., Gheorghiu, V.,
Nazareanu, G., 2015 – Moldova, 11 p., In:
Encyclopædia Biospeologica Vol. I, Europe,
Ed. by C. Juberthie and V. Decu. Second
Edition, Ed. Museum of Natural History in
Paris (In press)
Milu, V., Seghedi, A., Melinte-Dobrinescu,
M.C., Lazăr, I., 2016. Building bridges
between Earth Scientists worldwide: a way for
promoting peace and strengthening integration.
Field Trip Guidebook: from Geology to
Geoheritage, 66 pp. ISBN 978-606-94282-2-1.
Wagreich, M., Haq, B., Melinte-Dobrinescu,
M.C., Sames, B., Yilmaz, I.O. (Eds.). 2016.
Advances and perspectives in understanding
Cretaceous sea-level change. Palaeogeography,
Palaeoclimatology, Palaeoecology 41 (3),
Special Issue 221 pp. ISSN 0031-0182.
Filiala Cluj :
Pleș G., 2015. Calcarele Jurasicului superior-
Cretacicului inferior din Masivul Buila-
Vânturarița : microfaciesuri și biostratigrafie.
Presa Universitară Clujeană, 153 p. ISBN 978-
973-595-823-7.
Silye, L., 2015: Sarmatian foraminiferal
assemblages from southern Transylvanian
Basin and their significance for the
reconstruction of depositional environments.
Presa Universitară Clujeană, 229 p. ISBN
978973-595-852-7.
Fărcaş, S., Tanţău, I., Grindean R., Panait,
A.M., Diaconu, A.C., 2016.
Palaeoenvironment methods. In: Opreanu C.H.,
Lăzărescu V.A. (Eds.). Landscape Archaeology
on The Northern Frontier of The Roman
Empire at Porolissum. An Interdisciplinary
Approach, Editura Mega, ISBN 978-606-543-
787-6.
Grindean R., Tanţău, I., Fărcaş, S., 2016.
Human impact and land-use since 5000 BC. In:
Opreanu C.H., Lăzărescu V.A. (Eds.).
Landscape Archaeology on The Northern
Frontier of The Roman Empire at Porolissum.
An Interdisciplinary Approach, Editura Mega,
ISBN 978-606-543-787-6.
Tanţău, I., Grindean R., Panait, A.M.,
Diaconu, A.C., Fărcaş, S., 2016.
Palaeoenvironmental reconstructions since
5000 BC. In: Opreanu C.H., Lăzărescu V.A.
(Eds.). Landscape Archaeology on The
Northern Frontier of The Roman Empire at
Porolissum. An Interdisciplinary Approach,
Editura Mega, ISBN 978-606-543-787-6.
Participări ale membrilor SPR la manifestări
științifice naționale și internaționale în
perioada 2015-2016 (Anexele D, E, F)
În intervalul 2015-2016, membrii SPR
au participat la numeroase reuniuni științifice în
cadrul cărora au fost susținute 103 comunicări
la evenimente științifice naționale și 102
comunicări la evenimente internaționale.
Aproximativ 205 comunicări ale rezultatelor
cercetărilor, concretizate după cum am văzut
deja, în 137 de lucrări publicate (86 de
lucrări ISI și 37 de lucrări BDI). Deci, s-a
publicat aproximativ 67 % față de cât s-a
comunicat!
Trebuie să remarcăm cu îngrijorare
faptul că la cel de al X-lea Simpozion
Național de Paleontologie care s-a desfașurat
la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-
Napoca, au fost raportate de către membrii
SPR numai 32 de comunicări (14 de la Cluj,
13 de la București, 5 de la Iași) din cele 103
de comunicări susținute la manifestări
științifice naționale intervalul 2015-2016!
Comparând aceste date cu cele raportate de
organizatorii celui de al 10-lea Simpozion
Român de Paleontologie (un total de 73 de
comunicări, din care 18 din străinătate),
diferența de 23 de lucrări rezultă din comunicări
susținute de participanți care nu sunt membrii
SPR sau, mai degrabă, colegi, membri SPR care
NU au dorit să contribuie cu informații la
realizarea acestui buletin informativ.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
14
3.2. Colaborări naționale și internaționale
Filiala Bucuresti
Dragastan Ovidiu: În cadrul Bursei Humboldt
ca invitat al Muzeului Ruhr din Essen am
studiat Colecţia de Alge fosile din Carbonifer,
în secţiuni subţiri (cu dimensiuni standard,
normale şi cele mari 10 cm x 7 cm) ce provin
din Colecţia Henry Paul, precum şi altele cum
ar fi: Algele din Cenomanianul inferior din
Cariera Kassenberg, o descoperire de dată
recentă, din landul Nord Rhein-Westfalen.
Briceag Andrei: Colaborare cu Prof. William
B.F. Ryan, Special Scientist at the Lamont-
Doherty Earth Observatory of Columbia
University and Professor Emeritus, Department
of Earth and Environmental Sciences,
Columbia University. Deplasare la Universitate
Columbia, New York, USA, în perioada 28
martie – 10 aprilie 2016. Studiu asupra
carotelor prelevate din Marea Neagră (studii
izotopice, datări C14 și studii
micropaleontologice).
Grădinaru Eugen: Bithynian (Middle Anisian)
gastropods of the Tubiphytes-facies from North
Dobrogea (Romania), colaborare cu Alexander
Nützel (Bayerische Staatssammlung für
Paläontologie und Geologie) și Andrzej Kaim
(Institute of Paleobiologie, Polish Academie of
Sciences); Lower and Middle Triassic
brachiopod faunas from North Dobrogea,
colaborare cu Maurizio Gaetani (Universita
degli studi di Milano); Bithynian (Middle
Anisian) bivalves of the Tubiphytes-facies from
North Dobrogea (Romania), colaborare cu
Michael Hautmann (Paläontologisches Institut
und Museum, Zürich); Ediacaran biota from
Dniester region (Republic of Moldova),
colaborare cu Alexander Liu (University of
Cambridge, UK).
Pirnea Roxana: Acord de parteneriat cu
Universitatea din Petroșani, Facultatea de Mine,
ce are ca obiective studiul florei oligocene din
Bazinul Petroșani și dezvoltarea activității de
cercetare-dezvoltare-inovare.
Popa Mihai Emilian: Nanjing Institute of
Geology and Palaeontology (NIGPAS),
colaborare cu Prof. Yongdong Wang pentru
studiul florelor jurasice din Guangdong
(Canton), Sichuan, Heilongjiang; Colaborare cu
Dr. Jiri Kvacek, Muzeul Național din Praga, pe
tema plantelor cretacice din Bazinul Hațeg;
Colaborare cu Dr. Mostafa Falahatgar, Islamic
Azad University, Shahrood, Iran, pe tema
plantelor jurasice din Iran.; ”Greenhouse
climate and vegetation radiation across the
Triassic-Jurassic boundary event: comparisons
between China and Romania”, 2016, Joint
research project funded by the Chinese
Government, in collaboration with Prof.
Yongdong Wang, NIGPAS, Nanjing; Synthesis
Project, 2016, Cretaceous flora of Federi, Hațeg
Basin, National Museum, Prague.
Stoica Marius: Colaborare în cadrul
programului: PRIDE - H2020-MSCA-ITN-
2014-642973, cu titlul "Drivers of
Pontocaspian biodiversity RIse and
DEmise"NWO Project-The Evolution of
Paratethys: the lost sea of Eurasia,
Coordonator din partea Universitatii din
Bucuresti. (2015-2018). Marius Stoica a
organizat NT1 (Network Training) la București
în Noiembrie 2015, urmat de două excursii de
teren, una în zona Buzăulu, iar a doua în Delta
Dunării-Razelm și croaziera în Marea Neagră
cu vasul Mare Nigrum.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
15
Prelevare de probe, Mare Nigrum, octombrie, 2015-Multi corer
PRIDE, NT1- Bucuresti, octombrie, 2015
Marius Stoica, Christian van Baak și Wout
Krijgsman, Slănicul de Buzău, octombrie, 2015
Razelm, octombrie, 2015
Razelm, octombrie, 2015
Mare Nigrum, octombrie, 2015-Multi corer
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
16
Csiki-Sava Zoltan: colaborări cu M.
Vremir (TMS, Cluj-Napoca) în studiul
formațiunilor Cretacic superioare și a
ecosistemelor Cretacic târzii din
Transilvania, alături de G. Dyke și K.
Acheson (University of Southampton, UK),
Steve Brusatte (Universiy of Edinburgh,
UK), Mark Norell și Meng Jin (American
Museum of Natural History, New York,
SUA), Gábor Botfalvai (ELTE, Budapesta,
Ungaria), Eric Buffetaut (CNRS, Paris,
Franța), James Gardner (Royal Tyrell
Museum, Drumheller, Alberta, Canada),
Dave Weishampel (Johns Hopkins
University, Baltimore, SUA) pentru studiul
vertebratelor, Jiri Kvacek (National
Museum, Praga, Cehia) pentru studiul
plantelor, Emese Bodor (MFGI, Budapesta,
Ungaria) și Zuzana Hermanova (National
Museum, Praga, Cehia) pentru nevertebrate.
Colaborări cu Steve Brusatte (University of
Edinburgh, UK), Eric Buffetaut (CNRS,
Paris), Xabier Pereda-Suberbiola (Euskal
Herriko Unibertsitatea, Bilbao) și Attila Ősi
(ELTE, Budapesta, Ungaria) pentru studiul
vertebratelor continentale cretacice din
Europa, inclusiv din Cretacicul inferior din
Dobrogea, respectiv Cretacicul superior de
la Iharkút, Ungaria.
Filiala Cluj-Napoca
Ioan I. Bucur: Proiecte de colaborare cu
Academia Sârbă de Stiinţe și Arte, prin
intermediul Academiei Române 2015 şi
2016) (Ioan Bucur, Emanoil Săsăran şi
George Pleş): Corelarea depozitelor
mezozoice din Carpaţii româneşti cu cele
din Carpato-Balkanide.
Ioan I. Bucur și Emanoil Săsăran împreună cu
colaboratorii din Serbia
Emanoil Săsăran, George Pleș, Serbia, 2016
Fărcaş Sorina: colaborări naționale: Babeş –
Bolyai University, Department of Geology
(Prof. Dr. Sorin Filipescu, Conf. Dr. Ioan
Tanţău); The Institute of Archaeology and Art
History of the Romanian Academy, Cluj (SRI
Dr. Coriolan-Horaţiu Oprean); National
Museum of Romanian History, Bucharest (Dr.
Eugen S. Teodor); The Institute of Biology
Bucharest of the Romanian Academy (SRI Dr.
Sorin Ştefănuţ, SRII Dr. Anca Manole).
Colaborări internaționale: University of
Bretagne Occidentale, Geoarchitecture (ENSUF
project) with MC Dr. Jérôme Sawtschuk;
National Research Institute of Science and
Technology for Environment and Agriculture,
Grenoble Alpes University. (Ing. Dr André
Evette, Irstea).
Filiala Iași
Crina Miclăuș : Colaborare cu Prof. Juergen
Schieber, Indiana University Bloomington,
Indiana University Shale Research Lab –
studiul sedimentologic al unor formațiuni
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
17
pelitice din Carpații Orientali; colaborare cu
Prof. Francesco Guerrera și Prof. Mario
Tramontana, Dipartimento di Scienze Pure e
Applicate (DiSPeA), Università degli Studi di
Urbino „Carlo Bo, Manuel Martin Martin,
Departamento de Ciencias de la Tierra y del
Medio Ambiente, Universidad de Alicante –
analiza comparativă a evenimentelor tectono-
sedimentare din Bazinele Maghrebian și
Moldavidic.
Paul Țibuleac: Colaborare cu Prof. Filippo
Barattolo, Universitatea Federico II, Napoli,
Italia: analiza microfaciesurilor carbonatice din
Sinclinalul Rarău și alge dassycladaceae din
Sarmațianul Platformei Moldovenești.
Viorel Ionesi, Dumitriu Simina Dumitrița,
Sergiu Loghin: prof. Zofia Dubicka,
University of Warsaw, Faculty of Geology,
Jolanta Paruch-Kulczycka, Polish Geological
Institute–National Research Institute,
Magdalena Łukowiak, Institute of Pleobiology,
Polish Academy of Sciences, Warszawa,
Poland – Biostratigrafia integrată (foraminifere,
ostracode, nannoplancton calcaros, spiculi de
ascidieni) a depozitelor miocene medii din
România, Polonia și Republica Moldova.
Daniel Țabără, Silvia Mare: prof. Hamid
Slimani, University Mohammed V of Rabat,
Laboratory of Geology and Remote Sensing –
biostratigrafia depozitelor cretacice și
paleogene din Domeniul Moldavidic.
Prof. Filippo Barattolo împreuna cu studenții pe
Valea Seacă, Câmpulung Moldovenesc,
mai 201
Pietrele Doamnei, Rarău, mai, 2014
3.3. Alte activități în domeniul Paleontologiei
și domeniile conexe
Filiala Bucuresti
Andrășanu Alexandru: Coordonare, pentru
Universitatea din Bucuresti, a proiectului EEA-
JRP-RO-NO-2013-1-0135 - Applied research
for sustainable development and economic
growth following the principles of
geoconservation: Supporting the Buzău Land
UNESCO Geopark initiative; Coodonarea
activitatilor Geoparcului Dinozaurilor Țara
Hațegului – Geoparc International UNESCO;
Crearea Forumului Național al Geoparcurilor
din Romania; Promovarea noului program
UNESCO pentru Geoștiințe și Geoparcuri;
Briceag Andrei: International School on
Foraminifera ISF 8th Course, 3-13 iunie 2015,
Urbino, Italia. Foraminiferal Introduction and
Larger Benthic Foraminifera; International
School on Foraminifera ISF 9th Course, 17-25
iunie 2016, Urbino, Italia, Planktonic
Foraminifera and Smaller Benthic
Foraminifera.
Dragastan Ovidiu: Pentru a face cunoscute în
străinătate publicaţiile din România de
Paleontologie, Microfaciesuri,
Micropaleontologie şi Paleobotanică, a donat
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
18
Bibliotecii de la Senckenberg Institute, din
Frankfurt, în special volume din Acta
Paleontologica Romaniae şi 54 de extrase cu
lucrări din aceleaşi domenii.
Grădinaru Eugen: Geologic Time Scale -
Continuarea pregătirii documentatiei privind
promovarea sectiunii stratigrafice de la Desli
Caira (Dobrogea de Nord) ca GSSP (Global
Stratotype Section and Point).
Grădinaru Mihaela: Bursă de cercetare pentru
tineri cercetători, finanțată de Universitatea din
București si implementată în cadrul secțiunii de
științe sociale a ICUB în perioada 08 aprilie –
07 octombrie 2015.
Petculescu Alexandru: Contract 313/ 2015-
2017 (PN-II-RU-TE 2014-4–2301) în cadrul
programului Tinere Echipe. Organismul
finanțator: UEFISCDI: Studiul multidisciplinar
al depozitului fosil din Peștera Muierilor în
vederea reconstrucției schimbărilor climatice
rapide din SW României- Pleistocen superior,
Director proiect Dr. Alexandru Petculescu;
Stagiu de perfecționare în domeniul
geomorfologiei carstice („Karst Landforms and
Caves of Nordland, North Norway, cod:
GEOV221”) (Universitatea Bergen, Norvegia),
20-26 septembrie 2015.
Popa Mihai Emilian: a susținut abilitarea în
Geologie la 6 martie 2015, cu titlul
”Palaeobotany, terrestrial ecosystems and coal:
case studies from Greenland, Europe and
Asia”, în cadrul Universității din București.
Este prima abilitare în acest domeniu din
România și singura din anul 2015. Din
septembrie 2015, Mihai Popa este membru al
Școlii Doctorale de Geologie (SDG) din cadrul
Facultății de Geologie și Geofizică. În prezent,
Mihai Popa conduce trei doctoranzi în
Paleontologie și Geologie: Roxana Pirnea
(Universitatea din București), Vali Ghiran
(OMV-Petrom) și Răzvan Arghir (ISER).
Lazăr Iuliana: Extinction and recovery of
corals during the Pliensbachian-Toarcian
(Jurassic) crisis (2015-2018): colaborare cu
Universitatea Lorraine (Nancy), Universitatea
din Geneva și Universitatea Bourgogne (Dijon);
sunt co-îndrumător al unei teze de doctorat cu
acelaşi titlu în cadrul Universităţii Lorraine
(Nancy), teză care va aborda acest subiect prin
studiul multidisciplinar (paleontologie,
taphonomie, microfaciesuri, diageneză) al unor
secţiuni reprezentative din Franţa, Romȃnia şi
Maroc.
Filiala Cluj-Napoca
Fărcaş Sorina: Management Plans of Natura
2000 Sites – collective authorship: elaborated
and approved; Management Plan of the Site of
Community Importance ROSCI0238 Suatu-
Cojocna-Crairat, approved by MMAP Order nr.
840/07.06.2016, Monitorul Oficial al României,
Part I, 2016, nr. 426 bis; Management Plan of
the Site of Community Importance ROSCI0322
Muntele Şes, approved by MMAP Order nr.
1041/06.06.2016, Monitorul Oficial al
României, Part I, nr. 606bis/09.08.2016, 895 p.;
Management Plan of the Site of Community
Importance ROSCI0135 Pădurea Bârnova
Repedea, approved by MMAP Order nr.
1131/20.10.2016, Monitorul Oficial al
României, Part I, 2016, nr. 829 bis; Referent in
doctoral committees of UBB, Geology, 2016:
Roxana-Adela Grindean; Anca Daniela Geantă;
Member of the Administration Council
“Natural Parc Apuseni”, from 2016; Member of
the Editorial Board of The Journal Studies and
Research: Biology; Geology-Geography (also
reviewer), Museum Complex of Bistrița-
Năsăud.
Grindean Roxana : 2015, Quantitative
Palynology Course, Velemin, Cehia, 29 aprilie–
3 mai 2015.
Haitonic (Bindiu) Raluca-Emilia: Grant
pentru tineri cercetători (GTC 31793), finanțat
de UBB, 2016: Reconstituiri biostratigrafice şi
paleoambientale în formaţiunile turbiditice din
bazinul Văii Moldovei (Pânza de Tarcău,
Carpaţilor Orientali).
Kallanxhi Mădălina-Elena:
POSDRU/159/1.5/S/132400 mobilities at
University of Vienna, Department of
Geodynamics and Sedimentology, Vienna,
Austria (01 May 2015 – 31 August 2015).
Erasmus + traineeship mobility”
Montanuniversitaet Leoben, Chair of Petroleum
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
19
Geology, Leoben, Austria (01 March 2016 - 30
June 2016).
Ples George: Grant pentru tineri cercetători
(GTC-31807-2016) finanțat de UBB, 2016:
Diversitatea asociațiilor de facies și
biostratigrafia calcarelor Jurasicului superior –
Cretacicului inferior de pe rama sud-vestică a
Munților Șureanu (zona Haţeg-Pui).
Silye Lorand: Postdoctoral fellowship
”Alexander von Humboldt ” (2013-2014; 2015-
2016), Germany.
Filiala Iași
Țabără Daniel, Contract prestări servicii între
Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași și Hunt Oil
Company of Romania intitulat „Datări
biostratigrafice ale Paleozoicului superior -
Mezozoicului inferior din forajele Ileana 3800,
Urziceni 904 si Buesti 2700 (Platforma
Moesică).” Vârstele geologice au fost estimate
pe baza asociațiilor de palinomorfe identificate
în probele de carotă prelevate din aceste 3
foraje.
Premii ale studențiilor SPR participanți la
simpozioane științifice:
Loghin Sergiu, Dumitriu Simina, Mare
Silvia, 2016, Domeniul depozițional al
Formațiunii de Șomuz din perimetrul Podișului
Fălticenilor, Simpozionul Național Studențesc
,,Mihai David” Ediția a VII a, Rarău. Premiul I
Dumitriu Simina, Loghin Sergiu, 2016,
Paleoecologia depozitelor Sarmațian inferioare
din forajul FH3P1 Rădăuți, pe bază de
foraminifere și ostracode. Al XVII – lea
Simpozion Național al Studenților Geologi și
Geofizicieni, București. Premiu pentru cea
mai bună lucrare.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
20
4. Teze de doctorat în Paleontologie susținute în intervalul 2015-2016
În cadrul acestui capitol vor fi
prezentate (sintetic) teze de doctorat susținute în
cadrul universităților din Romania cât și teze
susținute la universități din străinătate, teze la
care profesorii îndrumători sau co-îndrumători
științifici, sunt membri SPR. În intervalul 2015-
2016 în România au fost susținute 6 teze de
doctorat în Paleontologie dintre care 2 teze la
Universitatea din București și 4 teze la
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Prezentarea tezelor este realizată în continuare,
pe filiale, în ordinea alfabetică a numelui
autorilor.
Filiala București:
Antoniade Gheorghiţa-Claudia,
2016, Studiul lito-biostratigrafic al depozitelor
de vârstă Cretacic inferior din Zona
Cernavodă, Dobrogea de Sud, Îndrumător
științific Prof. Dr. Emerit Ovidiu Dragastan,
teză susținută la Universitatea din București.
Printre contribuţiile ştiinţifice importante ale
acestei teze menţionăm: descifrarea
litostratigrafiei şi a biostratigrafiei depozitelor
din profilul Cernavodă-Ecluză, prin separarea
pentru prima dată a 12 biozone pe baza
asociaţiilor de foraminifere din intervalul
Berriasian superior-Hauterivian inferior, la care
se adaugă şi asociaţiile de ostracode din acelaşi
interval, precum şi cele din Apţian. Au fost
descifrate principalele faze de transgresiune, dar
mai ales utilizând şi forajele din arealul
Centralei Nucleare (Ostracode şi mai ales
Orbitolinide), s-a conturat o fază de exondare ce
corespunde intervalului Hauterivian superior-
Barremian cu o durată de aproximativ 6 până la
8 MA, în arealul Rasova-Cochirleni-
Cernavodă-Dunărea şi care ar corespunde după
noi (Ovidiu Dragastan), unei insule exondate pe
care o denumim Insular Dobrogea land. Această
regiune trebuie restudiată atent, deoarece să nu
uităm că aici, a existat o vegetaţie în special de
conifer (Protocupressoxylon dragastanii
Iamandei & Iamandei 2005), precum şi diverse
grupuri de vertebrate. Tot ansamblul de la nord
de Alimanu şi apoi Rasova-Cernavodă-
Gherghina-Dunărea ar trebui reinvestigat pentru
că, cu siguranţă, ne va permite să înţelegem
diferitele asociaţii de organisme, atât cele din
faciesurile marine (acestea cu tipuri diferite de
recifi, importante pentru a distinge platformele
carbonatice interne de platformele carbonatice
externe), dar şi cele reprezentând faciesurile
continental-lacustre şi fluviatile.
Ilie Radu- Mihai, 2016, Studiul
paleontologic al proboscidienilor din zona
centrală a Bazinului Dacic, Îndrumător
științific Prof. Dr. Emerit Dan Grigorescu,
teză susținută la Universitatea din București.
Teza are 9 capitole: Introducere, Materiale și
metode de cercetare, Istoricul cercetărilor
asupra resturilor fosile de proboscidieni din
cadrul Bazinului Dacic, Geologia Bazinului
Dacic, Sistematica și evoluția proboscidienilor
din Europa, Sistematica elephantidelor din
Bazinul Dacic, Contextul paleobiogeografic și
paleoecologic al distribuției elephantidelor din
cadrul Bazinului Dacic, Starea existentă și
măsuri de conservare a siturilor fosilifere
cercetate. Concluzii. Teza de doctorat este
ilustrată prin numeroase tabele cuprinzand date
statistice asupra măsurătorilor biometrice
efectuate , grafice, figuri în text și 42 de planșe
în care sunt prezentate pieseledentare ale
elephantidelor studiate. In cadrul tezei sunt
analizate prin descriere și măsurători un număr
de 446 de piese dentare,provenind din depozite
pliocene si pleistocene din Bazinul Dacic.
Acestea aparțin la patru specii ale genului
Mammuthus ( M. rumanus, M. meridionalis, M.
trogontherii și M. primigenius) și unei specii a
genului Elephas - E. antiquus. Materialul
studiat provine din 10 colecții muzeale, cele
mai multe aflate în colecția Laboratorului de
Paleontologie al Universității din București și în
cea a Muzeului Grigore Antipa, un număr mai
mic de piese dentare provin din colecții ale
Muzeelor din Alexandria, Roșiorii de Vede,
Galați, Tecuci, Călărași, Ploiești, Târgoviște și
Piteștidepozitele Pliocene și Pleistocene ale
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
21
Bazinul Dacic. Teza reprezinta o contributie
importanta la actualizarea datelor asupra
sistematicii , evolutiei si rutelor de migratie ale
Elephantidelor, in baza cercetărilor recente.
Christian van Baak, 2015,
Mediterranean-Paratethys connectivity during
the late Miocene to Recent, Îndrumător
științific Prof. Dr. Wout Krijgsman, co-
îndrumător științific Prof. Dr. Marius Stoica,
teza susținută la Universitatea din Utrecht.
Susținera tezei de doctorat în fața „comisiei de
judecată” la Universitatea din Utrecht
Universitatea din Utrecht, Iunie, 2015: in centru
Drd. Christian van Baak, stânga co-îndrumător
Prof. Dr. Marius Stoica, dreapta îndrumător
Prof. Dr. Wout Krijgsman
Filiala Cluj-Napoca:
Grindean Roxana, 2016, Vegetation
responses to climate, fire and human impact
during the Holocene in the Northern Apuseni
Mountains (Romania), îndrumător științific
Prof. Dr. Sorin Filipescu, teză susținută la
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
Summary: The present thesis was based on the
multi-variable analysis of ombrotrophic peat
and lacustrine profiles from the northern
Apuseni Mountains, with palynology as the
main method for obtaining a representative
temporal and spatial resolution of the Holocene
vegetation changes. The study area is located
between the drainage basin of the Someșul Cald
River to the south, and the Hillock of Șimleu to
the north. During the Lateglacial/Holocene
transition and early Holocene the vegetation
dynamics were likely controlled more by the
climatic oscillations and by the ecological
requirements and tolerances of the various taxa.
As forests became denser and closed, short-
term changes in climate were the main factor
triggering and controlling the changes in taxa
distribution and abundance. Starting with ca.
7000 cal BP, human pressure on the
environment became noticeable and thus, its
influence on the dynamic of certain taxa is not
excluded. The dramatic changes in forest and
general landscape composition characterizing
the last ca. 600 years from the study area was
also influenced by the common use of fire for
maintaining pastures and arable land.
Considering the radical changes of the
landscape from the past three centuries, the
awareness of the way past land-use by human
societies have altered the natural landscape is a
compulsory method in order to better
understand the evolution of the relationships
between society, environment and biodiversity
through time, and develop efficient strategies
for the preservation and restoration of the
natural and cultural landscape.
Michetiuc Mihai, 2016, Calcarele
Jurasicului superior–Cretacicului inferior din
sudul Munţilor Vâlcan: microfaciesuri,
microfosile şi reconstituirea paleomediului
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
22
depositional, îndrumător științific Acad.
Prof. Dr. Ioan. I. Bucur, teză susținută la
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
Cercetările efectuate în cadrul acestei lucrări au
vizat depozitele carbonatice jurasic superioare –
cretacic inferioare de pe rama sudică a munţilor
Vâlcan. Au fost efectuate studii de facies,
micropaleontologice, biostratigrafice şi de
paleomediu. Principalele obiective ale studiului
se referă la descrierea faciesurilor și
microfaciesurilor carbonatice, reconstituirea
paleomediilor depoziționale și a evoluției lor în
timp, și la obţinerea de noi argumente
biostratigrafice.
Michetiuc Camelia, 2016, Studiul
klippelor calcaroase din Munţii Metaliferi
(arealul Brad – Galda): microfaciesuri,
microfosile şi reconstituiri de paleomediu,
îndrumător științific Acad. Prof. Dr. Ioan. I.
Bucur, teză susținută la Universitatea Babeş-
Bolyai, Cluj-Napoca.
Obiectivul tezei de doctorat l-a constituit
studiul klippelor/olistolitelor de calcare din
Munții Metaliferi (arealul Brad-Galda).
Klippele de calcare din Apusenii sudici nu au
fost studiate sub aspectul microfaciesurilor și
asociațiilor micropaleontologice (cu excepția
unei lucrări asupra Pietrelor Cetii). Ca atare,
studiul de față și-a propus să aducă un aport la
cunoașterea microfaciesurilor, biostratigrafiei si
reconstituirii paleoambientale a acestor calcare.
Ungureanu Răzvan, 2016, Studiul
conglomeratelor din sinclinalul Piatra
Craiului, îndrumător științific Acad. Prof.
Dr. Ioan. I. Bucur, teză susținută la
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
Scopul principal al acestei lucrări a fost
investigarea galeților din depozitele
conglomeratice ale sinclinalului Piatra Craiului
și determinarea ariei sursa pe baza litologiei și a
asociației de microfaciesuri și microfosile din
galeții carbonatici, care de altfel sunt dominanți.
În urma campaniilor de teren au fost identificate
o serie de aflorimente în care structurile
sedimentologice sunt bine dezvoltate. Dintre
obiectivele studiului enumerăm: descrierea
faciesurilor de conglomerate, studiul
morfometric al galeților și determinarea
mediului depozițional, studiul zonelor de la
limita calcare - conglomerate.
Filiala Iași:
Anca Anistoroae, 2015, Analiza
ichnologică a discontinuităților stratigrafice
din depozitele Flișului Extern. Îndrumător
științific, prof. dr. Mihai Brânzilă. Teza a
fost suținută la Universitatea Alexandru Ioan
Cuza din Iași
Analiza integrativă, ichnologică și
sedimentologică, a depozitelor vechi este una
de pionierat în România, utilizarea sa
conducând la rezultate interesante. Pe lângă
dezvăluirea conținuturilor ichnofaunistice din
unele depozite ale fostului Bazin Moldavidic, s-
au evidențiat discontinuități stratigrafice care
constituie elemente cheie în descifrarea
succesiunii evenimentelor dintr-o înregistrare
sedimentară. S-au utilizat astfel conceptele unui
domeniu al stratigrafiei propus de Ager (1973)
– stratigrafia evenimentelor.
Tema a fost abordată în şase capitole şi unul de
concluzii în care s-au discutat: 1) repere istorice
şi direcţiile de studiu pe care se înscrie
ichnologia; 2) dinamica organismelor
producătoare de urme în termenii strategiilor de
hrănire, gradului de mobilitate și poziției în
raport cu interfața apă-sediment; 3) relaţia
organism-substrat; 4) metodele de lucru, analiza
faciesurilor sedimentare şi analiza ichnologică;
5) trei studii de caz din Pânza de Vrancea,
Semifereastra Bistriţa, analizaze strat cu strat
sedimentologic-ichnologic, respectiv
Formațiunea de Piatra Uscată (Paleocen),
membrul argilelor roșii și verzi și membrul
argilelor cenușii-verzui ai Formațiunii de
Bisericani (Eocen superior), pentru fiecare
secţiune analizată subliniindu-se recurenţa
evenimentelor sedimentare; 6) consistenţa
substratului stabilită pe baza caracteristicilor
morfologice ale urmelor hypichnia, parametru
utilizat în estimarea grosimii stivei sedimentare
îndepărtate prin eroziune. Luând în considerare
cel mai simplu scenariu - sediment uniform
litologic, îngropare continuă cu diminuarea
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
23
porozității, un singur eveniment eroziv, un
eveniment acumulativ - s-a demonstrat că ceea
ce s-a acumulat trebuie să fi fost mult mai mult
decât ceea ce s-a înregistrat.
Pe baza analizei ichnologic-sedimentologică se
poate demonstra că într-o stivă sedimentară
aparent monotonă și concordantă există
nenumărate discontinuități care înregistrează
mai mult timp geologic decât cel materializat în
rocile existente.
Cu această teză se introduce în geologia
românească o metodă de lucru utilizată în
literatura europeană și mondială încă din anii
‟60, căreia i s-au dedicat numeroase monografii
și care s-a dovedit de succes atât ca exercițiu
academic, cât și ca instrument de lucru în
geologia aplicată.
5. Activități educaționale și de popularizare a Paleontologiei și Geologiei, în România și
în străinătate, care au fost organizate sau la care au participat membrii SPR.
Veți descoperi în cele ce urmează o
activitate impresionantă raportată de membrii
SPR în intervalul 2015-2016, cu privire la
organizarea și/sau participarea la activități
educaționale și de popularizare a Paleontologiei
și Geologiei, ceea ce reprezintă un fapt deosebit
de îmbucurător. Mă întreb totuși la câte din
aceste activități a fost pronunțat sau menționat,
măcar în treacăt, numele Societății
Paleontologilor din România?
Având în vedere diversitatea și multitudinea
acestor tipuri de activități, le prezentăm în
continuare, în ordinea alfabetică a numelor
membrilor SPR, pe filiale.
Filiala București
Activități educaționale și de popularizare
Andrășanu Alexandru a participat la
coordonarea unor activitati educaționale pentru
programul Scoala Altfel. Ghidaje și organizare
de ateliere pentru 3000 de copii si cadre
didactice din invatamintul preuniversitar;
reamenajarea Expoziției „Balauri, Dragoni,
Dinozauri” la sediul Geoparcului din orașul
Hațeg; amenajarea, în comuna Lopătari, a
Muzeului Șapte Locuri de Poveste, muzeu
dedicat interpretării patrimnoiului geologic din
Geoparcul Ținutul Buzăului; completarea
amenajării Văii Dinozaurilor, traseu de vizitare
și educație în Țara Hațegului; organizarea
evenimentului cultural Pierres et Couleurs, în
perioada 2 – 12 august 2016, in Geoparcul
Luberon, Franta; organizarea unor evenimente
și activități educaționale și de promovare în
cadrul Săptămânii Europene a Geoparcurilor
(22 mai – 22 iunie 2016); organizarea
Festivalului Dinozaurilor, Țara Hategului, 22 –
24 iulie 2016; participare la organizarea Zilei
Vulcanilor, 24 august 2016, Hateg; Continuarea
parteneriatului educațional cu Universitatea de
Arte din București (UNARTE) si organizarea
unor expozitii temporare cu teme de inspiratie
geologica / paleontologica.
Andrășanu Alexandru, colaborari
internationale in domeniul educațional: Open
University of the Netherlands, Olanda pentru
cutrsul on-line European Virtual Seminar on
Sustainable Development (EVS). Studiu de Caz
– Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului;
Bakony Balaton Geopark, Ungaria – schimb de
tineri si formare in domeniul geoparcurilor;
Chablais Geopark, Franta – dezvoltarea unor
parteneriate educationale si de cercetare
dedicate geoparcurilor; Idrija Geopark,
Slovenia – dezvoltarea unui proeict Interreg
Transdanubian; University of Trás-os-Montes
and Alto Douro, Portugalia – schimburi de
studenti; University of Minho – schimburi de
student si lucrari de dizertatie in cotutela;
Fundatia ProPark pentru arii protejate in
dezvoltarea masterului Geo-Biologie aplicata in
conservarea patrimoniului natural si cultural si
formare a de Specialisti Arii Protejate.
Dragastan Ovidiu în cadrul unui Workshop-
Wissens-Ruhr Programm und die Entdecker
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
24
Tour (Turul Descoperirilor Ştiinţifice) a
prezentat la Muzeul Ruhr din Essen pentru
elevi, studenţi şi adulţi, lumea microscopică din
secţiuni subţiri, din calcarele de vârstă
Carbonifer şi din Cretacic inferior
(foraminifere, alge, tipuri de microfacies, etc.)
în primul rând la microscop şi apoi proiectate
pe un monitor, pentru a vedea asociaţiile de
microfosile şi tipurile de microfaciesuri, fapt ce
a impresionat publicul, acesta fiind incitat la
întrebări, de ce... şi mai ales, importanţa acestei
metode pentru a cerceta diferitele medii de
sedimentare din cadrul platformelor
carbonatice, unele purtătoare de petrol şi gaze.
Grădinaru Mihaela, Lazăr Iuliana și
Panaitescu Dragoș au participat (alături de
colegi din cadrul Departamentului de
Mineralogie, Universitatea din București) la
pregătirea elevilor de liceu (din lotul olimpic de
Geografie) pentru disciplinele Geologie generală și
Paleontologie pentru Olimpiada Internaţională de
Ştiinţele Pământului din 2015 și 2016. Elevii care
au participat la Olimpiada din anul 2016 au obţinut
trei medalii de argint şi una de bronz.
Grigorescu Dan a susținut numeroase
conferințe pentru publicul larg și conferințe de
presă la mai multe muzee din România:
Muzeul de Geologie, conferinte pentru public:
"Dinozaurii și contemporanii lor"- martie
2015; "Geologia- Natura, Cultura, Arta" -iunie
2015; "Biodiversitate și Geodiversitate- o
abordare holistică a studiului si protecției
Naturii" - aprilie 2016; Muzeul de Istorie
Naturală Grigore Antipa: Conferinta de presă
"Hatzegopteryx- cel mai mare zburator din
toate timpurile", 27 iulie 2016; Conferinta
pentru public "Dinozauri și pterozauri în
Geoparcul dinozaurilor Țara Hațegului: O
lume cu pitici și giganți la sfarșitul Erei
dinozaurilor", 30 iulie 2016; Dino Parc
Râșnov: Conferinta de presa "Hatzegopteryx,
gigantul în fauna cu dinozauri din Țara
Hațegului", 30 august 2016; Conferința de
presă la inaugurarea expoziției DinoRo " Roci,
minerale, fosile, plante și animale actuale",
organizată cu prilejul Zilei Naționale a
României în colaborare cu Universitatea din
București, Muzeul "Grigore Antipa" și Muzeul
de Geologie, 30 noiembrie, 2016.
Domnului Prof. Dr. Grigorescu Dan i-au fost
acordate titlului de Cetatean de onoare al
orasului Hateg, 31 octombrie 2016 si Placheta
UNESCO Romania cu prilejul Galei
aniversare „România – UNESCO: 60 de ani”,
15 decembrie 2016.
Acordarea titlului de Cetățean de onoare al
orașului Hațeg,
domnului Prof. Dr. Dan Grigorescu
Ilie Radu a susținut prezentarea Fossil
Megafauna of Galați County, Romania, în
cadrul conferinței: The Conference of
Romanian Students, Professors and Researchers
in UK, Oxford University, 21 November 2015.
Popa Mihai Emilian a susținut numeroase
prezentări publice (2016, Student life, geology
and paleontology of Romania, Palaeontological
Museum of Liaoning, Shenyang Normal
University, invited lecture, Shenyang, Liaoning,
China, 2016; Geology and paleontology of
Romania, Southwestern Petroleum University,
Chengdu, Sichuan, China, 2016; Evoluționismul
azi, Zilele Evoluției la Humanitas Cișmigiu,
2015; Evoluția speciilor, Zilele Evoluției la
Humanitas Cișmigiu, 2016; Geologia planetei
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
25
Marte și perspective paleontologice, Humanitas
Cișmigiu, 2016; interviuri TV (Stația de
metrou Politehnica, Știrile Digi 24, 2015);
interviuri Radio România Cultural
(Patrimoniul paleontologic al Universității din
București, 2015; Laboratorul de teren Dilcher-
Popa, 2015; Geologia planetei Marte și
perspective paleontologice, 2016); interviuri în
ziare (Diana Mitrache, Geologii au descoperit
fosile care atestă viața în Valea Jiului, Cronica
Văii Jiului, 2016; Monika Baciu, Plante de 20
de milioane de ani care spun povestea
cărbunelui din Valea Jiului. Press Media, 2016;
Corneliu Bran, În pregătire la Universitatea din
Petroşani / Muzeul plantelor fosile, Ziarul Văii
Jiului, 2016; Alina Borțea, Plante vechi de 23
milioane de ani care au format huila, scoase
din subteranele Văii Jiului, Q Magazine, 2016).
Stoica Marius, în calitate de invited speaker la
Muzeul Antipa în cadrul - International
Zoological Congress of “Grigore Antipa”
Museum 16 - 19 November 2016 a susținut o
prezentare despre ostracofauna recentă din
Marea Neagră.
În cadrul programului PRIDE - H2020-MSCA-
ITN-2014-642973, cu titlul "Drivers of
Pontocaspian biodiversity RIse and Demise”,
Dr. Marius Stoica a susținut de asemenea o
lecție practică despre metode de studiu ale
ostracodelor. Audiența a fost formată din cei 15
studenți doctoranzi din cadrul programului
PRIDE, iar lecția practică a fost ținută la
Universitatea din Utrecht, Olanda în decembrie
2015.
Marius Stoica prezentând metode de preparare
și studiu micropaleontologic, Utrecht 2015.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
Zoltán Csiki-Sava a susținut în septembrie
2016 o conferință publică despre lumea
dinozaurilor la Muzeul de Istorie Naturală
“Grigore Antipa”; de asemenea, în calitate de
invited speaker la Muzeul Antipa în cadrul -
International Zoological Congress of “Grigore
Antipa” Museum 16 - 19 November 2016 a
susținut o prezentare despre paleofauna de
vertebrate insulare Cretacic târzii ale
Transilvaniei; coordonarea studenţilor în
vederea participării la simpozioane
studenţeşti: al XIV-lea Simpozion Naţional
Studenţesc "Geoecologia", Petroşani, 13-14 mai
2016. Alexandra Roman, Mădălina Bucur.
Theropodele din Bazinul Hațeg – Distribuție și
diversitate (Câştigător al Premiului III,
Domeniul A. Geologie).
Vasile Ștefan: articole de popularizare a
paleontologiei: Vasile, Ş., 2015. Valori ale
patrimoniului roşiorean: Resturile fosile de
mamut din Colecţia Muzeului Municipal de
Istorie "Petre Voievozeanu" din Roşiorii de
Vede. Ziarul Drum, anul 18, nr. 576, p. 2.
Publicaţie editată de Casa Municipală de
Cultură Roşiorii de Vede; Vasile, Ş., 2016.
Colecţia de vertebrate fosile a Muzeului
Judeţean Teleorman – parte a patrimoniului
ştiinţific teleormănean. Muzeul Judeţean
Teleorman, e-buletin semestrial de informare,
anul V, nr. 1(9), p. 42-44; coordonarea
studenţilor în vederea participării la
simpozioane studenţeşti: al XIV-lea
Simpozion Naţional Studenţesc "Geoecologia",
Petroşani, 13-14 mai 2016. Radu-Mihai Ilie.
Elephantidele din zona centrală a Bazinului
Dacic aflate în colecţia Laboratorului de
Paleontologie al Universităţii din Bucureşti.
Distribuţie şi taxonomie; al XIV-lea Simpozion
Naţional Studenţesc "Geoecologia", Petroşani,
13-14 mai 2016. Ovidiu Flintaşu. Evaluarea
taxonomică a resturilor de rinoceri din
Pleistocenul inferior de la Copăceni (Bazinul
Dacic, România) (Câştigător al Premiului III,
Domeniul A. Geologie).
Activități în muzeele și colecțiile de
Paleontologie
Dragastan Ovidiu: Colecţia de secţiuni subţiri,
respectiv microfaciesuri din regiunea Tezei de
Doctorat, din Cheile Bicazului care a fost
publicată în engleză în 1975, în Memoires
(Memoriile Institutului de Geologie şi
Geofizică) din Bucureşti şi care conţine 2248
secţiuni subţiri, a fost inventariată şi redescrisă
pentru fiecare masiv în parte. Această colecţie
reprezintă din punct de vedere ştiinţific o bază
reală, utilă de a compara depozitele şi
microfaciesurile de vârstă Jurasic mediu-
Cretacic inferior din Platforma Carbonatică
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
27
Transilvană cu toate platformele carbonatice
din România, dar şi cu cele din domeniul
Tethysian (vezi Ricou et al., 1986).
Grigorescu Dan:
- Laboratorul de Paleontologie al Universității
din București : coordonarea drd. Ilie Radu în
actualizarea taxonomică a molarilor de
elephantide din cadrul Colecției de Vertebrate;
Inventarierea materialului paleontologic
provenit din aria Geoparcului aflat în colecția
Laboratorului de Paleontologie, în baza
Acordului de colaborare cu Universitatea din
București legat de reprezentarea Geoparcului în
relația cu UNESCO;
- Muzeul de Geologie: coordonarea activităților
legate de organizarea expoziției in aer liber
Lapidariu. Rocile României, inaugurată mai
2016; organizarea expoziției Dinozaurii și
contemporanii lor în Geoparcul Țara
Hațegului, martie 2015; coordonarea
organizării expoziției Hatzegopteryx-un gigant
între pitici, octombrie 2016; realizarea
documentației pentru noua sală din Muzeu,
Geodiversitatea României și demararea
organizării sălii, impreuna cu Dan Grigore și
Rodica Tița; realizarea a două mari panouri în
holul mare al Muzeului, Scara Timpului
Geologic și momente ale evoluției și Evoluția
paleogeografica a Pământului, împreuna cu
Valentin Paraschiv și Rodica Tița; coordonarea
activităților legate de încheierea acordurilor de
colaborare ale IGR-Muzeul de Geologie cu
Dino Parc Rasnov și Muzeul de Istorie
Naturală Grigore Antipa, ambele încheiate în
mai si iunie 2016. În baza acordului cu Dino
Parc Rașnov, Muzeul a primit macheta în
marime naturală a unui dinozaur (Triceratops)
din fibra de sticlă, expus în curtea Muzeului. În
baza acestor acorduri cele trei muzee
(Geologie, Antipa și Dino Parc), împreună cu
Universitatea din București-Geoparcul
Dinozaurilor Țara Hategului, au organizat două
evenimente expoziționale în decursul anului
2016.
- Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa:
consultanță pentru organizarea expoziției
Hatzegopteryx- cel mai mare zburator din toate
timpurile –iulie-septembrie 2016.
- Dino Parc Râșnov: consultanță pentru
organizarea expozitiilor dedicate lui
Hatzegopteryx (august-septembrie 2016),
DinoRo (noiembrie- decembrie 2016), Ouăle de
dinozaur și Enigma de la Tuștea (pregătire
decembrie 2016).
Ilie Radu: Conservarea și analiza taxonomică a
resturilor fosile de proboscidieni din cadrul
colecțiilor aflate în urmatoarele muzee: Muzeul
Judetean Argeș (2016), Muzeul Dunării de Jos
(2016), Laboratorul de Paleontologie al
Universității din București (2015-2016),
Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galați (2015-
2016), Muzeul de Științe Naturale Prahova
(2016), Complexul Național Muzeal „Curtea
Domnească” Târgoviște (2016); participare la
organizarea unei expoziții cu resturi fosile de
proboscidieni la Râșnov Dino-Park (Mai-
August 2016).
Popa Mihai Emilian: Pregătirea Muzeului de
Paleontologie din Anina, Jud. Caraș-Severin;
Pregătirea Muzeului de Paleobotanică,
Universtatea din Petroșani, Petroșani, Jud.
Hunedoara; Pregătirea ”Muzeului în Trei
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
28
Minute”, stația de metrou Politehnica,
București.
Practici de specialitate realizate sau activități
de teren cu studenții Universității din
București
Andrășanu Alexandru, Lazăr Iuliana, Stoica
Marius, Grădinaru Mihaela, Panaitescu
Dragoș au organizat practici de cartare în
depozitele sedimentare (iulie 2015, 2016) și
aplicații de teren (în octombrie și aprilie 2015,
2016) la: Lopătari, Valea Slanicului de Buzau
(July, 2016); culoarul Rucăr-Bran, Fieni,
Suslănești. Au îndrumat excursii de teren
organizate de BSC (2015, 2016) în Dobrogea
Centrală și de Sud și in Zona Valea Argeșului-
Vidraru și Valea Costești – Masivul Buila
Vânturarița.
Slănicul de Buzău 2016
Valea Dâmboviței, 2015,
Conglomeratele de Cetățeni, Albian
Aplicație de teren BSC în masivul Buila-Vânturarița, octombrie, 2016
Grigorescu Dan
- 12-18 iunie 2016: Cercetarea siturilor
paleontologice din zona Sebes –Alba Iulia ,
Organizatori Muzeul Transilvaniei din Cluj si
Muzeul de Istorie din Sebes in colaborare cu
Muzeul de Istorie Naturala din New York si
reprezentanti ai Laboratorului de Paleontologie-
Universitatea din Bucuresti.
- 10-16 august 2016. Hațeg. Organizare și
participare la cercetările paleontologice ale
studenților Facultății de Geologie și Geofizică
în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
29
Cercetări paleontologice ale studenților Facultății de Geologie și Geofizică, Universitatea din
București, în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului.
Zoltan Csiki-Sava, Ștefan Vasile, Mihai
Popa, Pirnea Roxana: cercetări paleontologice
de teren asupra faunei maastichtiane din
Bazinul Hațeg și Bazinul Transilvaciei, 3-12
aprilie 2015; tabăra de Cercetare Paleontologică
în Bazinul Hațeg (Fig. 1), 2-11 august 2015;
cercetări geologice și paleontologice în
subteranul minei Uricani, Bazinul Petroșani, 1-
5 noiembrie 2015; aplicația de toamnă (BSC)
cu studenții, Suslănești-Sătic-Dealul Sasului, 7-
8 noiembrie 2015; aplicația de Primăvară
(ASGG) cu studenții, Slănicul de Buzău, 26-27
martie 2016; aplicație de teren cu studenții de la
Facultatea de Biologie, specializarea Ecologie,
Parcul Național Munții Măcinului, 31 martie
2016; cercetări geologice și paleontologice în
Câmpul Minier Paroșeni și subteranul minei
Livezeni, Bazinul Petroșani, 28-31 iulie 2016;
tabara de Cercetare Paleontologică în Bazinul
Hațeg, 2-11 august 2016; aplicație de toamnă
(BSC) cu studenții, Suslănești-Sătic-Dealul
Sasului, 22-23 octombrie 2016; cercetări
geologice și paleontologice în Câmpul Minier
Paroșeni, Bazinul Petroșani, 1-4 noiembrie
2016.
Pregătirea unui cuib cu ouă, Livezi, Bazinul
Hațeg (Pirnea Roxana, 7 august 2015)
Eșantion cu Taxodium sp. și Glyptostrobus sp.,
halda minei Paroșeni (Pirnea Roxana, 29 iulie
2016)
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
Popa Mihai Emilian: practicile de teren în
2015 și 2016 în Munții Almăjului, în cadrul
Laboratorului de teren Dilcher-Popa, cu
studenții Facultății de Geologie și Geofizică,
anul I, practica de cartare. Aplicații de
primăvară în 2015 și 2016, în Carpații
Meridionali, cu studenții Facultății de Geologie
și Geofizică; aplicații de toamnă în 2015 și
2016, Filipeștii de Pădure, Jud. Prahova, cu
studenții Facultății de Geologie și Geofizică.
Laboratorul de teren Dilcher-Popa, cu studenții Facultății de
Geologie și Geofizică, anul I
Mihai Popa: lucrări practice de paleontologie în stația
de metrou Politehnica, pentru observații asupra
calcarelor cu rudiști
Vasile Ștefan: activităţi de cercetare în teren cu
implicarea studenţilor: În prima jumătatea din
luna august a anului 2016, au continuat
activităţile de cercetare paleontologică în zona
Ţării Haţegului, judeţul Hunedoara,
binecunoscută pentru asociaţiile de vertebrate
fosile de vârstă maastrichtiană (Cretacic târziu)
descoperite aici de-a lungul ultimului secol.
Echipa de cercetare a inclus 11 studenţi ai
Facultăţii de Geologie şi Geofizică (Drd. Radu-
Mihai Ilie, Drd. Roxana Pirnea, masterand
Raluca Maria Văcărescu, şi studenţii Şerban
Andrei Dragomir, Ovidiu Flintaşu, Andra
Olariu, Mădălina-Maria Bucur, Alexandra-
Florentina Roman, Mihai Alexandru Preda,
Petru Răileanu şi Sebastian Radu), coordonaţi
pe teren de Conf. dr. Zoltán Csiki-Sava şi Asist.
dr. Ştefan Vasile. Activităţile de prospecţiune
geologo-paleontologică au dus la identificarea
unor resturi osoase de sauropode şi
ornithopode, dar şi la descoperirea a două noi
cuiburi cu ouă de dinosaur. Au mai fost
prelevate şi probe pentru procesarea în scopul
obţinerii de resturi de microvertebrate.
Activităţile au fost finanţate de către
Universitatea din Bucureşti-Geoparcul
Dinosaurilor Țara Hațegului şi DinoParc
Râşnov.
Ștefan Vasile: Lucrări de teren penru vertebrate
continentale maastrichtiene din Ţara Haţegului
Filiala Cluj-Napoca
Bindiu-Haitonic Raluca: Promovarea
Departamentului de Geologie in cadrul Targului
Educational desfasurat la Sala Polivalenta din
Cluj-Napoca (02.04.2015) ; Organizarea
evenimentului : ”Ziua Portilor Deschise” în
cadrul Departamentului de Geologie, Facultatea
de Biologie si Geologie, Universitatea Babes-
Bolyai (11.06.2016).
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
31
Fărcaş Sorina., Ursu, T., Roman, A., Ştefănuţ,
S., Manole, A., The issue of invasive plants and
their presence in peat bogs in Romania. The
Seminar "Ecological restoration of degraded
peat bog ecosystems in Romania”, October 20,
2016, Bucharest.
Săsăran Liana: Activități de popularizare în
perioada 2015-2016 prin organizarea mai
multor evenimente:
-”Ziua Porților Deschise” în cadrul Muzeului de
Paleontologie-Stratigrafie, în colaborare cu
Departamentul de Geologie, Universitatea
Babes-Bolyai, în 23 mai 2015.
- Expoziției temporare ”Big five” - Extincții
majore în trecutul Pâmântului;
-”Geologia sub microscop” - 11 iunie 2016
- ”Noaptea Muzeelor” în cadrul Muzeului de
Paleontologie-Stratigrafie al UBB în 16 mai
2015 (1735 vizitatori) și 21 mai 2016 (2907
vizitatori).
- Promovarea geologiei și a colecțiilor didactice
paleontologice prin intermediul rețelelor sociale
(www.facebook.com/Muzeu.Paleontologie.UB
B).
Practici de specialitate realizate sau activități
de teren cu studenții Universității Babeș-
Bolyai din Cluj-Napoca
Chira Mariana Carmen: Practici de teren în
2015 si 2016, din Bazinul Transilvaniei: Mera,
Brebi, Decea, Bazinul Strei: Orăștie, și
Bucovina: Putna, Gura Humorului, Rarău -
Pietrele Doamnei.
Bindiu-Haitonic Raluca: Practica de vara
(Disciplina Stratigrafie) cu studentii sectiilor de
Inginerie Geologica si Geologie, anul II.
Săsăran Emanoil, Aplicații practice în teren la
disciplina ”Analiză de facies” cu anul II
Geologie și anul III Inginerie în Cheile Turzii,
jud. Cluj.
Carmen Chira : Practică cu studenții pe Valea Putnei
(Bucovina), 2015.
Carmen Chira : Brebi, 2015
Emanoil Săsăran : Aplicații practice în teren la disciplina ”Analiză de facies” cu anul II Geologie și
anul III Inginerie în Cheile Turzii, jud. Cluj
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
32
Filiala Iași
Activități educaționale și de popularizare
Lucrări pentru publicul larg: Codrea Vlad,
Ursachi L., Rățoi B.G., Brânzilă Mihai., 2015:
„Teribilul animal” de la Gherghești: un
deinother de talie mare din Miocenul superior.
Elanul, 163: 1-7, Giurcani-Găgești
Seserman Anca: Programul Școala Altfel,
aprilie 2016 – Timpul Geologic (vârsta
Pământului şi scara timpului geologic);
Departamentul de Geologie al Facultăţii de
Geografie şi Geologie din Iaşi; Muzeul
Universităţii “Al. I. Cuza”.
Practici de specialitate realizate sau activități
de teren cu studenții Universității Alexandru
Ioan Cuza din Iași
Miclăuș Crina, Seserman Anca: iulie 2015 –
bazinul hidrografic al Şomuzului Mare
(Fălticeni, Suceava) – Formațiunea de Șomuz
(Sarmațian inf.); iulie 2015 – Formaţiunea de
Straja în stratotip (Paleocen-Eocen bazal)
(Stejaru, Neamţ); august 2015 – Fm. Calcarelor
de Doamna (Eocen mediu) (Piatra Şoimului,
Pânza de Vrancea); august 2015 – Disodile inf.
și sup. (Oligocen – Miocen inf.) (Nechit, Pânza
de Vrancea); iunie 2016 – Semifereastra
Bistriţei cu toate formaţiunile Pânzei de
Vrancea – practică itinerant ; iulie-septembrie
2016 – Fm. Podu Secu (Eocen sub -?Oligocen)
(Răchitiş, Pânza de Tarcău).
Miclauș Crina, Ionesi Viorel, Seserman
Anca, Loghin Sergiu: iulie 2015 – bazinul
hidrografic al Şomuzului Mare (Fălticeni,
Suceava) – Formațiunea de Șomuz (Sarmațian
inf).
Ionesi Viorel: 6-12 iulie 2015 – Practică
geologică în zona Gura Humorului cu studenții
din anu I Inginerie geologică; 11-17 iulie 2015
– Practică geologică în zona Gura Humorului
cu studenții anului I, Inginerie geologică.
Miclăuș Crina, Viorel Ionesi, Seserman Anca,
Livijoara (Fălticeni, Suceava)
Miclăuș Crina, Seserman Anca
Formațiunea Podu Secu (Răchitiş,
Tarcău)
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
33
Țabără Daniel, Cariera Cetate, Roșia Montana.
Aplicație de teren cu studenții geologi ai Facultății
de Geografie și Geologie din Iași (iulie 2016)
Țabără Daniel, Detunata, jud. Alba, coloanele
de andezite bazaltoide “călcate în picioare” de
studenții de la Inginerie geologică din Iași (iulie
2016).
Ionesi Viorel, iulie 2015 – studenți din anul I Inginerie geologică pe Rarău.
Ionesi Viorel, Seserman Anca, iulie 2016 – studenți din anul I Inginerie geologică în
Rezervația geologică Piatra Pinului – Gura Humorului.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
34
6. Revista Acta Palaeontologica Romaniae în perioada 2012-2016.
Bilanț si perspective....
La Simpozionul Societăţii
Paleontologilor din România care s-a desfăşurat
la Bucureşti în toamna anului 1997, la iniţiativa
profesorului Ovidiu Dragastan şi cu participarea
unui grup de tineri colegi bucureşteni, a luat
fiinţă Acta Palaeontologica Romaniae sub foma
unui volum care să cuprindă artiolele ştiinţifice
rezultate în urma comunicărilor susţinute la
simpozion. Din 1997 până în 2011, au fost
publicate 7 volume, la intervale de circa doi ani,
conţinând fiecare un număr apreciabil de
articole (38, Bucureşti, 1997; 50, Cluj, 2000;
41, Iasi, 2002; 46, Cluj, 2004; 42, Bucureşti,
2005; 31, Iaşi, 2008; 32, Cluj, 2011). De fiecare
dată volumele aveau editori din rândul celor
care realizau simpozionul şi erau susţinute
financiar de către organizatori, prin
sponsorizări. Trebuie menţionat că, în general,
articolele publicate în aceste volume au trecut
printr-un proces de peer review, astfel încât
calitatea lor să fie la un nivel ridicat sau, cel
puţin, acceptabil.
La Adunarea Generală a Societăţii
Paleontologilor din România din 2011, de la
Bucureşti, s-a hotărât transformarea volumului
Acta Palaeontologica Romaniae într-o revistă
ştiinţifică de serie, cu două apariţii pe an şi cu
un process de peer review riguros, astfel încât
să poată intra în circuitul internaţional. Având
în vedere cele 7 volume editate cu ocazia
simpozioanelor precedente sub acelaşi nume s-a
hotărât ca revista să-şi înceapă apariţia cu
numărul 8. Acest prim număr a apărut în 2012
şi a cuprins într-un volum ambele numere (1 și
2). Odată cu decizia de restructurare, revista şi-
a constituit un board editorial permanent,
format dintr-un editor şef, cinci editori
executivi şi doi editori tehnici, întreaga echipă
reprezentând principalele centre universitare
(Bucureşti, Cluj, Iaşi). A fost creat de asemenea
un web-site al revistei, găzduit de universitatea
din Iaşi. Până în prezent, au fost publicate 5
volume (cu câte 2 numere fiecare) ale revistei în
noul format: 8(1-2) 2012; 9(1) şi 9(2) 2013;
10(1-2) 2014; 11(1) şi 11(2) 2015; 12(1) şi
12(2) 2016. Fiecare număr cuprinde câte 5 până
la 13 articole.
Arhiva revistei (în format PDF) se
găseşte pe site-ul acesteia (www.geo-
paleontologica.org/actapalrom/). Revista este
inclusă în baze de date internaţionale (Georef şi
Thomson Reuters – Master journal list) urmând
să facem în continuare demersurile necesare
pentru luarea acesteia în evidenţă în vederea
cotării prin acordarea factorului de impact (ISI).
În actualul context în care activitatea
ştiinţifică este evaluată preponderent pe baza
articolelor cotate ISI, revista Societății
Paleontologilor din România a cunoscut de-a
lungul ultimilor ani dificultăţi în ceea ce
priveşte publicarea la timp a celor două numere
anuale, datorită slabei oferte de articole
ştiinţifice. Probabil că dacă se va reuşi
includerea ei în rândurile revistelor cotate ISI,
aceste dificultăţi vor dispărea şi revista va putea
avea o evoluţie pozitivă în viitor. Este necesar
însă ca întreaga comunitate paleontologică a
României să participle la acest proces.
Trebuie să susţinem Acta
Palaeontologica Romaniae prin oferirea spre
publicare a unor articole de calitate care să
aibă şanşa de a fi citate de o comunitate cât
mai largă de paleontologi. Trebuie să
atragem înspre revistă tot mai mulţi autori
din țară și din afara graniţelor ţării. Am avut
şi până acum autori din străinătate, însă este de
dorit ca numărul acestora să crească, iar
valoarea contribuţiilor lor să rămână ridicată,
dacă dorim să ajungem să obținem o cotație ISI
satisfăcătoare.
Doar printr-un efort conjugat putem
ridica valoarea revistei spre interesul nostru
comun.
Acad. Prof. dr. Ioan I. Bucur
Editor şef Acta Palaeontologica
Romaniae
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
35
ANEXE A-F
Anexa A. Publicații (ISI, BDI) ale membrilor SPR în perioada 2015-2016 – Filiala
București; Lucrările sunt ordonate alfabetic dupa numele primului autor, iar autorii cu
bold sunt membrii SPR.
Lucrări ISI, filiala București:
Achalhi, M., Münch, P., Cornée, J.J., Azdimousa, A., Merzeraud, G., Melinte-Dobrinescu, M.C.,
Quillévéré, F., Drinia, H., Fauquette, S., Jimenez-Moreno, G., Merzeraud, G., Ben Moussa,
A., El Karim, Y., Feddi, N. 2016. The late Miocene Mediterranean-Atlantic connections
through the North Rifian Corridor: new insights from the Boudinar and Arbaa Taourirt basins
(northeastern Rif, Morocco). Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 459, 131-
152.
Barbacka, M., Popa, M.E., Mitka, J., Bodor, E., Puspoki, Z., McIntosh, R.W., 2016. A quantitative
approach for identifying plant ecogroups in the Romanian early Jurassic terrestrial vegetation.
Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology.
Bojar, A.-V., Guja, O., Pelc, A., Piotrowska, N., Vasile, Ş. 2015. Bison bonasus skull from the Bihor
Mountains, Romania: isotopic and morphological investigations. The Holocene 25(7): 1134-
1143.
Botfalvai G., Csiki-Sava Z., Grigorescu D., Vasile Ș., 2017. Taphonomical and palaeoecological
investigation of the Late Cretaceous (Maastrichtian) Tuştea vertebrate assemblage (Romania;
Haţeg Basin) - insights into a unique dinosaur nesting locality. Palaeogeography
Palaeoclimatology Palaeoecology 468, 228-262.
Carrapa, B., DeCelles, P. G., Wang, X., Clementz, M. T., Mancin, N., Stoica, M., Kraatz, B., Meng,
J., Abdulov, S. & Chen, F., 2015. Tectono - climatic implications of Eocene Paratethys
regression in the Tajik basin of central Asia. Earth and Planetary Science Letters, 424, 168-
178.
Clauzon, G., Suc, J.-P., Do Couto, D., Jouannic, G., Melinte-Dobrinescu, M.C., Jolivet, L.,
Quillévéré, F., Lebret, N., Mocochain, L., Popescu, S.-M, Martinell, J., Doménech, R.,
Rubino, J.-L., Gumiaux, C., Warny, S., Bellas, S., Gorini, C., Bache, F., Rabineau, M.,
Estrada, F., 2015. New insights on the Sorbas Basin (SE Spain): the onshore reference of the
Messinian Salinity Crisis. Marine and Petroleum Geology, 66, 71-100.
Cornée, J.J., Münch, P., Achalhi, M., Merzeraud, G., Azdimousa, A., Quillévéré, F., Melinte-
Dobrinescu, M.C., Chaix, C., Ben Moussa, A., Loffi, J., Sérranne, M., Moissette, P., 2016.
The Messinian erosional surface and early Pliocene reflooding in the Alboran Sea: New
insights from the Boudinar basin, Morocco. Sedimentary Geology 333, 115-129.
Csiki-Sava, Z., Brusatte, S.L., Vasile, Ş. 2016. "Megalosaurus cf. superbus" from southeastern
Romania: the oldest known Cretaceous charcharodontosaurid (Dinosauria: Theropoda) and its
implications for earliest Cretaceous Europe-Gondwana connections. Cretaceous Research 60:
221-238.
Csiki-Sava, Z., Buffetaut, E., Ősi, A., Pereda-Suberbiola, X., Brusatte, S.L., 2015. Island Life in the
Cretaceous - faunal composition, biogeography, evolution, and extinction of land-living
vertebrates in the Late Cretaceous European archipelago. ZooKeys 469, 1–161.
Csiki-Sava, Z., Kedzior, A., Pienkowski, G., Popa, M.E., 2016. Hettangian tetrapod burrows from
the continental Steierdorf Formation at Anina, western Romania. Geological Quarterly 60,
395–406.
Csiki-Sava, Z., Vremir, M., Vasile, Ş., Brusatte, S.L., Dyke, G., Naish, D., Norell, M.A., Totoianu,
R. 2016. The East Side Story – The Transylvanian latest Cretaceous continental vertebrate
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
36
record and its implications for understanding Cretaceous–Paleogene boundary events.
Cretaceous Research 57: 662-698.
de Leeuw, A., Stoica, M., and Vincent, S.J., 2015, Late Miocene to Early Pleistocene base-level
evolution in the Southeast Carpathian foredeep: Sedimentary facies development along the
Slanicul de Buzau section.: Cambridge, CASP, Black Sea Project: Northwest Black Sea
Sediment Delivery 2012-2014 Report, 90 p.
De Min, L, Lebrun, J.-F, Cornée, J.J., Münch, P., Léticée, J.-L., Quillévéré, F., Melinte-Dobrinescu,
M.C., Randrianasolo, A., Marcaillou, B., Zami, F. 2015. Tectonic and sedimentary
architecture of the Karukéra spur: A record of the Lesser Antilles fore-arc vertical motions
since the Neogene. Marine Geology 62, 15-37.
Dumbravă, M.D., Rothschild, B.M., Weishampel, D.B., Csiki-Sava, Z., Andrei, R.A., Acheson, K.A.,
Codrea, V.A., 2016. A dinosaurian facial deformity and the first occurrence of ameloblastoma
in the fossil record. Scientific Reports 6, 29271.
Dyke, G., Vremir, M., Brusatte, S.L., Bever, G.S., Buffetaut, E., Chapman, S., Csiki-Sava, Z.,
Kellner, A., Martin, E., Naish, D., Norell, M., Ősi, A., Pinheiro, F.L., Prondvai, E., Rabi, M.,
Rodrigues, T., Steel, L., Tong, H., Vila Nova, B.C., Witton, M., 2015. Thalassodromeus
sebesensis – A new name for an old turtle. Comment on “Thalassodromeus sebesensis, an out
of place and out of time Gondwanan tapejarid pterosaur”, Grellet-Tinner and Codrea (online
July 2014 DOI 10.1016/j.gr.2014.06.002), Gondwana Research 27, 1680–1682.
Forte, A. M., Sumner, D. Y., Cowgill, E., Stoica, M., Murtuzayev, I., Kangarli, T., Elashvili, M.,
Godoladze, T., Javakhishvili, Z., 2015. Late Miocene to Pliocene stratigraphy of the Kura
Basin, a subbasin of the South Caspian Basin: Implications for the diachroneity of stage
boundaries. Basin Research, 27(3), pp. 247-271. DOI: 10.1111/bre.12069.
Grothe, A., Sangiorgi, F., Brinkhuis, H., Stoica, M. & Krijgsman, W. 2016. Migration of the
dinoflagellate Galeacysta etrusca and its implications for the Messinian Salinity Crisis.
Newsletters on Stratigraphy. DOI: 10.1127/nos/2016/0340.
Grădinaru, M., Lazăr, I., Bucur, I.I., Grădinaru, E., Săsăran, E., Ducea, M.N., Andrăşanu, A.,
2016. The Valanginian history of the eastern part of the Getic Carbonate Platform (Southern
Carpathians, Romania): Evidence for emergence and drowning of the platform. Cretaceous
Research 66, 11-42;
Grigorescu, D., 2017. The „Tuştea puzzle‟ revisited: Late Cretaceous
(Maastrichtian) Megaloolithus eggs associated with Telmatosaurus hatchlings in the Haţeg
Basin. Historical Biology 29(5), 627-640.
Lamolda, M., Melinte-Dobrinescu, M., Kaiho, K., 2016. Calcareous nannoplankton assemblage
changes linked to paleoenvironmental deterioration and recovery across the Cretaceous-
Paleogene boundary in the Betic Cordillera (Agost, Spain). Palaeogeography,
Palaeoclimatology, Palaeoecology 441, 438-452.
Matoshko, A., Matoshko, A., de Leeuw, A., & Stoica, M., 2016. Facies analysis of the Balta
Formation: Evidence for a large late Miocene fluvio-deltaic system in the East Carpathian
Foreland. Sedimentary Geology, 343, 165–189.
http://dx.doi.org/10.1016/j.sedgeo.2016.08.004
Melinte-Dobrinescu, M., Roban, R., Stoica, M. 2015. Palaeoenvironmental changes across the
Albian/Cenomanian boundary interval in the Eastern Carpathians. Cretaceous Research 54,
68-85.
Popa, R., G., Popa, A.D., Andrășanu, A. 2016 - The SEA and Big-S Models for Managing Geosites
as Resources for Local Communities in the Context of Rural Geoparks, Geoheritage,
doi:10.1007/s12371-016-0192-1, pp 1-12.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
37
Popescu, S.-M, Dalibard, M., Suc, J.-P., Barhoun, N. Melinte-Dobrinescu, M.C., Bassetti, M.-A.,
Deaconu, F., Head, M.J., Gorini, C., Do Couto, D., Rubino, J.-L., Auxietre, J.-L., Floodpage,
J., 2015. Lago Mare episodes around the Messinian-Zanclean boundary in the deep
southwestern Mediterranean. Marine and Petroleum Geology 66, 55-70.
Posth C., et al…. Grigorescu D., …., 2016. Pleistocene mitochondrial genomes suggest a single
major dispersal of non-africans and a Late Glacial Population Turnover in Europe, Current
Biology 26, 1-7.
Qiaomei Fu, Cosimo Posth…..Grigorescu D …., 2016, The genetic history of Ice Age Europe,
Nature 534(7606), 1-76, doi:10.1038/Nature.17993, Impact Factor 42.351.
Quillévéré, F., Cornée, J.J., Moissette, P., Lopez-Otalvaro, G. E., van Baak, C., Münch, P., Melinte-
Dobrinescu, M.C., Krijgsman, W., 2016. Chronostratigraphy of uplifted Quaternary
hemipelagic deposits from the Dodecanese island of Rhodes (Greece). Quaternary Research
86, 1, 79-94.
Popa, M.E., Kvacek, J., Vasile, S., Csiki-Sava, Z., 2016. Maastrichtian dicotyledons of the Rusca
Montana and Hateg basins, South Carpathians, Romania. Cretaceous Research 57, 699-712.
Robu, M., Petculescu, A., Mirea, I-C., Kenesz, M., Vlaicu, M., Constantin S. (2016). Carnivore
impact and dispersal analysis of the cave bear assemblage from Urşilor Cave, north-western
Romania. Acta Carsologica (IF: 0.792)
Sames, B.,. Wagreich, M.,Wendler, J., Haq, B., Melinte-Dobrinescu, M., Hu, X., Wendler, I.,
Yılmaz, I.Ö., Zorina, S., 2016. Review: Short-term sea-level changes in a greenhouse climate
- the Cretaceous perspective. Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 441, 393-
411.
Stoica, M., Krijgsman, M., Fortuin, A. & Gliozzi, E., 2016. Paratethyan ostracods in the Spanish
Lago-Mare: More evidence for interbasinal exchange at high Mediterranean sea level.
Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology, 441, 854-870.
http://dx.doi.org/10.1016/j.palaeo.2015.10.034
Suaria, G., Melinte-Dobrinescu, M.C., Ion, G., Alani, S. Amount and composition of floating debris
in the North-Western Black Sea. Marine Environmental Research 107, 45-49.
Suc J.-P., Popescu, S.-M., De Couto, D., Clauzon, G., Rubino, J.-L., Melinte-Dobrinescu, M.C.,
Quillévéré, F., Brun, J.-P., Dumurdžanov, N., Zagorchev, I., Lesiš, V., Tomiš, D., Sokoutis,
D., Meyer, B., Macaleţ, R., Rifelj, H., 2015. Marine gateway vs. fluvial stream within the
Balkans from 6 to 5 Ma. Marine and Petroleum Geology 66, 231-245.
Suc, J.-P., Gillet, H., Çağatay, N., Popescu, S.-M., Lericolais, G., Armijo, R., Melinte-Dobrinescu,
M.C., Şevket, Ş., Clauzon, G., Sakınç, M., Zabcı, G., Ucarkus, G., Meyer, B., Çakır, Z.,
Karakas, C., Jouannic, G., Macaleţ, R., 2015. The region of the Strandja Sill (North Turkey)
and the Messinian events. Marine and Petroleum Geology 66, 149-164.
Tüysüz, O. Melinte-Dobrinescu, M.C., Yılmaz, I.Ö., Kirici, S., Ńvabenická, L., Skupien, P., 2016.
The Kapanboğazı formation: a key unit for understanding Late Cretaceous evolution of the
Pontides, N Turkey. Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 441, 565-581.
Uhl, A., Reyes-Centeno, H., Grigorescu D., Kranioti E., Harvati K., 2016. Inner ear morphology of
the Cioclovina early modern European calvaria from Romania, American Journal of Physical
Anthropology, 1-9, DOI: 10.1002/ajpa.22938.
Van Baak, C. G. C., Stoica, M., Grothe, A., Aliyeva, E., Krijgsman, W., 2016. Mediterranean-
Paratethys connectivity during the Messinian salinity crisis: The Pontian of Azerbaijan.
Global and Planetary Change, 141 (2016) 63–81.
http://dx.doi.org/10.1016/j.gloplacha.2016.04.005.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
38
Van Baak, C. G. C, Mandic, O., Lazar, I., Stoica, M. & Krijgsman, W., 2015. The Slanicul de Buzau
section, a unit stratotype for the Romanian stage of the Dacian Basin (Plio-Pleistocene,
Eastern Paratethys). Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology, 440, 594–613
Venczel, M., Vasile, Ş., Csiki-Sava, Z. 2015. A Late Cretaceous madtsoiid snake from Romania
associated with a megaloolithid egg nest – Paleoecological inferences. Cretaceous Research
55: 152-163.
Venczel, M., Gardner, J.D., Codrea, V.A., Csiki-Sava, Z., Vasile, Ş., Solomon, A.A. 2016. New
insights into Europe's most diverse Late Cretaceous anuran assemblage from the
Maastrichtian of western Romania. Palaeobiobiodiversity and Palaeoenvironments 96(1): 61-
95.
Lucrări BDI, filiala Bucuresti:
Barbacka, M., Popa, M.E., Mitka, J., Bodor, E., Pacyna, G., 2015. Relationships between ecosystems
and plant assemblages as responses to environmental conditions in the Lower Jurassic of
Hungary and Romania. Acta Palaeobotanica 55, 3-17.
Brustur, T., Stănescu, I., Macaleţ, R., Melinte-Dobrinescu, M.C. 2015. The Mud volcanoes from
Berca: a significant patrimony site of the Buzau Land Geopark (Romania). Geo-Eco-Marina
21, 1-23. doi: 10.5281/zenodo.45066.
Cleal, C.J., Popa, M.E., 2015. Position of Ovule Attachment in a Carboniferous Medullosalean
Pteridosperm. Botanica Pacifica 4, 127-130.
Dragastan O, 2015. Reverential regard with the occasion of 246 years from the birth of Alexander
von Humboldt (September 14, 1769). Romanian Journal of Mineral Deposits, Vol. 88, No. 1-
2, p. 49-57, ISSN 1220-5648, Bucureşti.
Iamandei S., Iamandei E., Bozukov V., Tsenov B., 2016. New Oligocene fossil woods from
Rhodopes, Bulgaria. Acta Palaeontologica Romaniae, 12(2): 47-65.
Iamandei S., Iamandei E., Miclăuş C., 2016. A petrified wood from the lower Miocene of Valea
Mare (Fărăoani, Bacău). Acta Palaeontologica Romaniae, 12(2): 21-27.
Iamandei S., Iamandei E., Stoia T., 2016. Fossil woods from Bozovici (SW Romania). Romanian
Journal of Earth Sciences, v 90
Iamandei S., Iamandei E., Todea P., 2016. Petrified woods from “Todea collection”, from Prăvăleni-
Ociu, South Apuseni mts. Romanian Journal of Earth Sciences, v 90.
Macaleț, R., Brustur, T., Jipa, D., Briceag, A., Stănescu, I., Melinte-Dobrinescu, M.C., 2016.
Pliocene Stage Stratotypes in the Buzău Land Geopark (Romania). International
Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM, vol. 1 (1), ISBN 978-619-7105-55-1,
ISSN 1314-2704, doi: 10.5593/sgem2016B11, 483-490.
Melinte-Dobrinescu, M.C., Roban, R.D., 2016. Factors controlling the occurrence of the Gosau-
Type Basins in the Southern Carpathians: tectonic versus sealevel fluctuation. International
Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM, vol. 1 (1), ISBN 978-619-7105-55-1,
ISSN 1314-2704, doi: 10.5593/sgem2016B11, 185-192.
Popa, M.E., 2015. Trei principii corelate în cercetare, dezvoltare, inovare si învațământ superior.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie 4, 209-210.
Popa, M.E., 2016. Lepidophloios acerosus Lindley et Hutton 1831 in the Carboniferous Cucuiova
Formation, Iron Gates Natural Park (Banat, Romania). Transylvanian Review of Systematic
Ecology 16, 1-11.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
39
Popa, A., Jipa, D., Rădan, S., Melinte-Dobrinescu, M.C., Brustur, T., 2016. Salt diapir exotic blocks
fromj Badila Nature Reserve (Buzau Land Geopark, Romania). A drone-based textural
evolution. Geo-Eco-Marina 22, 122-134. doi: 105281/zenodo 252421.
Robu M., Petculescu, A., Mirea I, Kenesz M., Vlaicu M., Nae A., Toma V., 2016. Size of the cave
bear population and skeletal distribution from Urşilor Cave, Romania. Trav. Inst. Spéol.
«Émile Racovitza», t. LV, 63-80.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
40
Anexa B. Publicații (ISI, BDI) ale membrilor SPR în perioada 2015-2016 – Filiala Cluj-
Napoca; Lucrările sunt ordonate alfabetic dupa numele primului autor, iar autorii cu
bold sunt membrii SPR.
Lucrări ISI, filiala Cluj-Napoca
Bindiu-Haitonic, R.E., Filipescu, S., Bălc, R., Cocis, L., Gligor., D., 2016. The middle/late Eocene
transition in the Eastern Carpathians (Romania) based on foraminifera and calcareous
nannofossil assemblages. Geological Quarterly. 60 /1, p. 38-55.
Bucur, I.I. , Schlagintweit , F., Rashidi, C. & Saberzadeh, B., 2016. Morelletpora turgida (Radoicic,
1975 non 1965) a Tethyan calcareous green alga (Dasycladales): Taxonomy, stratigraphy and
paleogeography. Cretaceous Research, 58, p. 168-182. http://dx.doi.org/10.1016/j.cretres.
2015.10.005.
Chelaru R. & Bucur I.I., 2016. The taxonomy of middle Miocene red algae from the Gârbova de Sus
Formation (Transylvanian basin, Romania). Carnets de Géologie, 16 (11), p.307-336. DOI :
10.4267/2042/60121.
Feurdean A., Galka, M, Tanţău I., Geantă A., Hutchinson S., Hickler T., 2016. Tree and timberline
shifts in the northern Romanian Carpathians during the Holocene and their sensitivity to
environmental changes. Quaternary Sciences Review, 134, p. 100-113.
Feurdean A., Galka, M, Kuske, E., Tanţău, I., Lamentowicz M., Florescu, G., Liakka, J., Hutchinson,
S.M., Mulch, A., Hickler, T., 2015. Last Millennium hydro-climate variability in Central
Eastern Europe (Northern Carpathians, Romania). The Holocene 25, 1179–1192.
Forray F., Onac, B.P., Tanțău I., Wynn J.G., Tămaș, T., Coroiu I., Giurgiu, A.M., 2015. A Late
Holocene environmental history of a bat guano deposit from Romania: an isotopic, pollen and
microcharcoal study. Quaternary Sciences Review 127, 141-154.
Galka M., Tanţău I., Ersek V., Feurdean A., 2016. A 9000 year record of cyclic vegetation changes
identified in a montane peatland deposit located in the Eastern Carpathians (Central-eastern
Europe): Autogenic succession or regional climatic influences? Palaeogeography,
Palaeoclimatology, Palaeoecology, 449, p. 53-61.
Gârbacea V., Tanţău I., Pop O., Benea M., 2015. First radiocarbon dating of landslides (“glimee”) in
Romania. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences 10(3), 217-220.
Grădinaru M., Lazăr I., Bucur I.I., Grădinaru E., Săsăran E., Ducea M.N. & Andrăşanu A.,
2016. The Valanginian history of the eastern part of tge Getic Carbonate Platform (Southern
Carpathians, Romania): Evidence for emergence and drowning of the platform. Cretaceous
Research, 66, p. 11-42. http://dx.doi.org/10.1016/j.cretres.2016.04.012.
Grindean R., Feurdean A., Hurdu B., Fărcaş S., Tanţău I., 2015. Lateglacial/Holocene transition to
mid-Holocene: Vegetation responses to climate changes in the Apuseni Mountains (NW
Romania). Quaternary International, 388, 76-86.
Hír, J., Venczel, M., Codrea, V., Angelone, C., van den Hoek Ostende, Lars W.; Kirscher, U., Prieto,
J.,. 2016. Badenian and Sarmatian s.str. from the Carpathian area: Overview and ongoing
research on Hungarian and Romanian small vertebrate evolution. Comptes Rendus Palevol,
15, p. 863-875.
Juravle D.-T., Chira C.M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I.G., Juravle A., 2016. Events
in the Northern Paleogene Foreland Basin of the Eastern Carpathians (Romania, Bucovina), at
the Ypresian-Lutetian transition. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 11/
1, p. 131-146.
Juravle D.-T., Ionesi V., Bulgariu, D., Chira C.M., Mare S., Breabăn I.G., Sandu I.G., Juravle A.,
2015. Mineralogical and Geochemical Study of Silto-lutitic Petrofacies of Upper
Ypresian/Lower Lutetian Age. Paleoenvironmental significance. Rev. Chim. Bucharest, 66/
12, p. 2082 -2087.
Kövecsi, S.-A., Silye, L., Less, G., Filipescu, S., 2016. Odd partnerships among middle Eocene
(Bartonian) Nummulites: Examples from the Transylvanian (Romania) and Dorog (Hungary)
Basins. Marine Micropaleontology, 127, p. 86-98.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
41
Mircescu C.V., Ples G., Bucur I.I. & Granier B., 2016. Jurassic-Cretaceous transition on the Getic
Carbonate Platform (Southern Carpathians, Romania): Benthic foraminifera and algae.
Carnets de Géologie, 16/20, p. 491-512. DOI : 10.4267/2042/61824.
Őzer, S., Săsăran, L. 2015. Revision of the rudist genus Orestella Lupu, 1982 (Bivalvia, Order
Hippuritida) from the Upper Cretaceous of Romania. Cretaceous Research, 52, p. 73-82.
Panait, A., Diaconu, A., Galka, M., Grindean, R., Hutchinson, S.M., Hickler, T., Mulch, A.,
Tanțău, I., Werner, C., Feurdean, A., 2016. Hydrologycal conditions and carbon
accumulation rates reconstructed from a mountain raised bog in the Carpathians: A multi-
proxy approach. Catena. http://dx.doi.org/10.1016/j.catena.2016.12.023.
Pleş G., Bucur I.I., Săsăran E., 2016. Depositional environments, facies and diagenesis of the Upper
Jurassic–Lower Cretaceous carbonate deposits of the Buila-Vânturarita massif, southern
Carpathians (Romania). Annales Societatis Geologorum Poloniae, 86.
http://dx.doi.org/10.14241/asgp.2016.005.
Pleş G., Bucur I.I., Săsăran E., 2016. Lower Cretaceous shallow-water carbonates and a new lituolid
foraminifer (Bulbobaculites felixi n. sp.) from the Northern Apuseni Mountains (Romania).
Facies, 62/27, 17 p. DOI 10.1007/s10347-016-0478-4.
Roman, A., Ursu, T.-M., Lăzărescu, V.-A., Opreanu, C.H., Fărcaş, S., 2016. Visualization
techniques for ALS-derived DTM in forested steep terrain: detecting archaeological remains
in the subsurface. Geoarchaeology, GEO-15-135, acceptat 7 nov. 2016 DOI:
10.1002/gea.21621.
Rocek, Z., Boistel, R., Lenoir, N., Venczel, M., et al. 2015. Frontoparietal Bone in Extinct
Palaeobatrachidae (Anura): Its Variation and Taxonomic Value. Anatomical Record-
Advances in Integrative Anatomy and Evolutionary Biology 298, p. 1848-1863.
Silye, L., Filipescu, S., 2016. Comment on “The Badenian–Sarmatian Extinction Event in the
Carpathian foredeep basin of Romania: Paleogeographic changes in the Paratethys domain”
(Palcu et al., 2015). Global and Planetary Change, 145, p. 17-19.
Solomon, A., Codrea, V., Venczel, M., Dumbravă, M., Smith, T. 2016. New Remains of the
Multituberculate Mammal Barbatodon from the Upper Cretaceous of the Hațeg Basin
(Romania). Journal of Mammalian Evolution, 23/4, p. 319–335.
Szekely, F., Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., Bercea, R., 2016. Biostratigraphy and
paleoenvironmental reconstruction of the marine Lower Miocene Chechiș Formation in the
Transylvanian Basin based on foraminifera assemblages. Carnets de Geologie (Notebooks on
Geology) (In press).
Székely, S. F., Beldean, C., Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., Săsăran, E., 2016.
Palaeoenvironmental changes in the Transylvanian Basin during the Early Miocene revealed
by the foraminifera assemblages. Geological Quarterly, 60 /1, p. 167-180.
Venczel, M., Codrea, V., 2016. A new teiid lizard from the Late Cretaceous of the Haţeg Basin,
Romania and its phylogenetic and palaeobiogeographical relationships. Journal of Systematic
Palaeontology , 14 /3, p. 219-237.
Venczel, M., Gardner, D. J., Codrea, A. V., Csiki-Sava, Z., Vasile, S., Solomon, A., 2016. New
insights into Europe‟s most diverse Late Cretaceous anuran assemblage from the
Maastrichtian of western Romania. Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments , 96 /1, p. 61–
95.
Venczel, M., Hir, J., 2015. Lissamphibians and squamate reptiles from the early middle Miocene of
Litke, Northern Hungary. Author(s): Venczel, Marton; Hir, Janos. 2015. Geobios 48: 491-
504.
Venczel, M., Vasile, S., Csiki-Sava, Z., 2015. A Late Cretaceous madtsoiid snake from Romania
associated with a megaloolithid egg nest - Paleoecological inferences. Cretaceous Research,
55, p.152-163.
Zaharia, L., Bălc, R., Stremțan, C.C., Socaciu, A., 2016. Geochemistry of Upper Cretaceous
sediments of Bozeș Formation (Apuseni Mts., Romania) – provenance implications.
Geological Quarterly, 60/3, p. 747-758.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
42
Lucrări BDI, filiala Cluj-Napoca
Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., 2015. Foraminiferal biostratigraphy and paleoenvironments of the
middle Eocene deposits from the northern part of the Tarcău Nappe (Eastern Carpathians,
Romania). Studia UBB Geologia, 58 (1): 45-59.
Bindiu-Haitonic, R. Filipescu, S., 2016. Paleocene „flysch type” agglutinated foraminifera from the
northern part of the Eastern Carpathians (Romania), Studia UBB Geologia 60 (2): 17-30.
Bindiu-Haitonic, R., Niculici, S., Filipescu, S., Bălc, R., Aroldi, C., 2016. Biostratigraphy and
palaeoenvironments of the Eocene deep-water deposits of the Tarcău Nappe (Eastern
Carpathians, Romania) based on agglutinated foraminifera and calcareous nannofossil
assemblages. In: Kaminski, M.A. & Alegret, L., (eds), 2016. Proceedings of the Ninth
International Workshop on Agglutinated Foraminifera. Grzybowski Foundation Special
Publication, 22, 15-35.
Diaconu A., Grindean R., Panait A., Tanţău I., 2016. Late Holocene palaeohydrological changes in
a Sphagnum peat bog from NW Romania based on Testate Amoebae. Studia UBB Geologia,
60(1): 21–28.
Fărcaş S., 2016. In Memoriam Professor Băluţă DIACONEASA Ph.D., (02.04.1925 - 03.03.2016),
Contribuţii Botanice, Cluj-Napoca, 2016, 51, p. 157-158.
Granier B., Cougnon M., Bucur I.I. & Prieur A., 2016. Redécouverte de Tersella incomplete J.
Morellet in J. Morellet & Ters, 1952, une algue dasycladale du Jurassique basal de Vandée
(centre-ouest de la France). Archives des Sciences, 68: 163-172. (Zoological Records)
Grindean R., Lăzărescu VA, Diaconu AC, Opreanu CH, Fărcaş S., Tanțău I., 2015. The Usefulness
of Interdisciplinary Studies: Palaeoecological and Archaeological Aspects from NW
Romania. Ephemeris Napocensis, 25: 105-154.
Kallanxhi, M.-E., Šoriš, S. and Koçiu, A., 2016. Late Oligocene calcareous nannofossils from
Albanian-Thessalian intramontane basin (Bozdovec Section, Albania) – a quantitative
approach, Studia UBB Geologia 60 (1): 5-20. DOI: http://dx.doi.org/10.5038/1937-
8602.60.1.1286.
Kallanxhi, M.E., Falahatgar, M., Javidan, M., Sarfi, M., and Parvizi, T., 2016. Calcareous
nannofossils- and ammonites-based biostratigraphy of the Baghamshah Formation (Central
Iran Basin, Iran), Studia UBB Geologia 60 (1): 29-42. DOI: http://dx.doi.org/10.5038/1937-
8602.60.1.1288
Pleş G., Bucur I.I. & Păcurariu A. (2015) – Foraminiferal assemblages and facies associations in the
Upper Jurassic carbonates from Ardeu Unit (Metaliferi Mountains, Romania). Acta
Palaeontologica Romaniae, 11(2), p. 43-57.
Roman A., Ursu T.M, Fărcaş S., Lăzărescu V.A., Opreanu C.H., 2015. Using airborne LiDAR for
detection and morphologic analysis of waterbodies obscured by the forest canopy,
Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, „The wetlands diversity”,
17, 1, p. 1-14.
Săsăran, L., 2016. Catalogue of type specimens housed in the Museum of Paleontology-Stratigraphy,
Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca. Acta Palaeontologica Romaniae, 12(1), p. 3-23.
Ungureanu R., Săsăran E., Bucur I.I., Ungur C.G. & Mircescu C.V. (2015) – The Berriasian-
Valanginian and Aptian deposits from the north-western part of the Piatra Craiului Massif:
stratigraphic relationships, facies and depositional environments. Acta Palaeontologica
Romaniae, 11(2), p. 59-74.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
43
Anexa C. Publicații (ISI, BDI) ale membrilor SPR în perioada 2015-2016 – Filiala Iași;
Lucrările sunt ordonate alfabetic dupa numele primului autor, iar autorii cu bold sunt
membrii SPR.
Lucrări ISI, filiala Iași
Breabăn I.G., Paiu M., Juravle D.-T. (2016). LA-ICP-MS analysis of rare earth elements from
northern part of the Moldavidic Basin of the Eastern Carpathians (Romania). Conference
Proceedings: Science and Technologies in Geology, vol. I, (Geology, Hydrogeology,
Engineering Geology and Geotehnics), Albena, Bulgarie, p. 297-304.
Bulgariu D., Juravle D., Bulgariu Laura, 2015, Removal of Zn(II) ions from aqueous solution by
adsorption on mustard husks. Studia UBB Chemia, LX, 2, Tom I, p. 147-160.
Codrea, V.A., Grellet-Tinner, G., 2015: Reply to comment by Dyke et al. on Thalassodromeus
sebesensis, an out of place and out of time Gondwanan tapejarid pterosaur by Grellet-Tinner
and Codrea (July 2014), Gondwana Research (2014), 27: 1683-1685.
Codrea V., Solomon Al., Venczel M., Smith T., 2017. First mammal species identified from the
Upper Cretaceous of the Rusca Montană Basin (Transylvania, Romania) Première
identification d'une espèce de mammifère du Crétacé supérieur du Bassin de Rusca Montană
(Transylvanie, Roumanie), Comptes rendus Palevol, 16 : 27-38.
Constantin D., Cameniță A., Panaiotu C., Necula C., Codrea V., Timar-Gabor A., 2015: Fine and
coarse-quartz SAR-OSL dating of Last Glacial loess in Southern Romania. Quaternary
International, 357: 33-43
Dumbravă, M.D, Bruce M. Rothschild, B.M, Weishampel, D.B., Csiki-Sava, Z., Andrei R.A.,
Katharine A. Acheson, K.A.,Codrea, V.A., 2016. A dinosaurian facial deformityn and the
first occurrence of ameloblastoma in the fossil record. Scientific Reports 6:29271 | DOI:
10.1038/srep29271
Dumitriu S.D., Dubicka Z., Ionesi V., 2016, The functional significance of the spinose keel structure:
inferences from Miliolina cristata Millett, 1898 (Miliolida) from Northeast Romania. Journal
of Micropaleontology - in press, accepted manuscript on 13 September 2016, Article
reference no: JM16-014.
Grellet-Tinner G., Codrea V., 2015: Thalassodromeus sebesensis, an out of place and out of time
Gondwanan tapejarid pterosaur. Gondwana Research, 27: 1673-1679.
Hír J., Venczel M., Codrea V., Angelone C., van den Hoek Ostende L.W., Kirscher U., Prieto J.,
2016. Badenian and Sarmatian s.str. from the Carpathian area: Overview and ongoing
research on Hungarian and Romanian small vertebrate evolution. Comptes Rendus Palevol,
15 (2016): 863-875.
Juravle D.-T., Bulgariu, D., Ionesi V., Chira C.M., Mare S., Breabăn I.G., Sandu I., Juravle A.
(2015). Mineralogical and geochemical study siltites-lutitic facies of deposits upper Ypresian
/ lower Lutetian. Paleoenvironment significance (external Moldavide Carpathians, Bucovina).
Rev. Chim. (Bucharest), 66, No. 12.
Juravle D.-T., Chira C.M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I.G., Juravle A. (2016).
Events in the Northern Paleogene Foreland Basin of the Eastern Carpathians (Romania,
Bucovina), at the Ypresian-Lutetian transition. Carpathian Journal of Earth and
Environmental Sciences, vol. 11, nr. 1., p. 131-146.
Juravle D.-T., Secu C.V, Breabăn I.G, Lesenciuc D.C, Kasper H.K, Bobric E.B. (2016). Pedo-
geochemical differences between young soils: regosols and spolic technosols in northern part
of Eastern Carpathians (Romania). Journal of Environmental Protection and Ecology (JEPE),
vol. 17, no 2, p. 566-575.
Lukowiak M., Dumitriu S.D., Ionesi, V., 2016, First fossil record of early Sarmatian didemnid
ascidian spicules (Tunicata) from Moldova. Geobios 49 (3): 201-209.
Nacu G., Bulgariu D., Popescu M. C., Harja M., Juravle D.-T., Bulgariu L., 2016, Removal of Zn(II)
ions from aqueous media on thermal activated sawdust. Desalination and Water Treatment,
vol. 57, no 46, p. 21904-21915.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
44
Secu C. V., Juravle D.-T., Paiu M., Lesenciuc D. C., Mihai C., Negru D., Breabăn I. G., (2016).
Potential toxic elements in urban soils of Iasi (Romania). Environmental Engineering and
Management Journal, v. 15, no. 3, p. 687-698.
Secu C. V, Breabăn I. G., Juravle D. T., Lesenciuc D. C., 2016, The Human impact on urban soil
properties from Bahlui Foodplain, Iasi, Romania. Journal of Environmental Protection and
Ecology (JEPE), vol. 17, no 1, p 154-163.
Smith T., Codrea V., (2015) Red Iron-Pigmented Tooth Enamel in a Multituberculate Mammal from
the Late Cretaceous Transylvanian “Haţeg Island”. PLOS ONE 10(7): e0132550.
doi:10.1371/journal.pone.0132550
Solé F., Smith T., De Bast E., Codrea V., Gheerbrant E., 2016. New Carnivoraforms from the latest
Paleocene of Europe and their bearing on the origin and radiation of Carnivoraformes
(Carnivoramorpha, Mammalia). Journal of Vertebrate Paleontology, DOI:
10.1080/02724634.2016.1082480
Solomon Al., CodreaV., Venczel M., Dumbravă, M., Smith, T., 2016. New Remains of the
Multituberculate Mammal Barbatodon from the Upper Cretaceous of the Hațeg Basin
(Romania). J Mammal Evol., 23, 4: 319-335.
Ţabără D., Pacton M., Makou M., Chirilă G., 2015. Palynofacies and geochemical analysis of
Oligo-Miocene bituminous rocks from the Moldavidian Domain (Eastern Carpathians,
Romania): Implications for petroleum exploration. Review of Palaeobotany and Palynology,
216, p. 101-122.
Ţabără, D., Slimani, H., 2017. Dinoflagellate cysts and palynofacies across the Cretaceous-
Paleogene boundary interval of the Vrancea Nappe (Eastern Carpathians, Romania).
Geological Quarterly, 61 (1), p. 39 – 52.
Ursu A., Juravle D.-T., 2015, The impact of geological structure and lithology on landforms in
Vrancea Region (Romania). Conference Proceedings: Science and Technologies in Geology,
Exploration and Mining, vol. 1: Geology, Mineral processing, Oil & Gas exploration, Albena,
Bulgarie, p. 465-476.
Venczel M., Codrea V., 2016: A new teiid lizard from the Late Cretaceous of Hațeg Basin, Romania
and its phylogenetic and palaeobiogeographic relationships. Journal of Systematic
Palaeontology, Vol. 14, No. 3: 219-237
Venczel M., Gardner J.D., Codrea V.A., Csiki-Sava Z., Vasile Ș., Solomon A.A., 2016: New
insights into Europe‟s most diverse Late Cretaceous anuran assemblage from the
Maastrichtian of western Romania. Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments, 96:61–95.
Lucrări BDI, filiala Iași
Adumitroaei M.V., Iancu G.O., Ţabără D., Dobromir M., 2016. Geochemical aspects of the Mohoş
peatland from Harghita Mountains. Rom. J. Mineral Deposits, vol. 89, nr. 1-2, p. 85-88.
Anastasiu N., Brânzilă M., Seghedi A., Ţabără D., 2015. Shale Gas Potential of the Romanian
Platform Units. Proc. Rom. Acad., Series B, 17(2), p. 179-189.
Anistoroae, A., Miclăuș, C. (2015) - The Cruziana Ichnofacies in the lower member of the Bisericani
Formation (Eastern Carpathians, Romania), Acta Palaeontologica Romaniae, V. 11 (2), 9-23
Codrea A. V., Rățoi B. G., Ursachi L., Fărcaș C. , 2016. A large deinothere (Mammalia:
Proboscidea) in the Late Miocene of the Moldavian Platform (Vaslui County). Muzeul
Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii., 32, 1/2016: 20-28, Craiova.
Codrea, V., Venczel, M., 2016. A Middle Miocene rhinoceros find in Transylvania: 19th century
forgotten correspondence. Studia UBB Geologia, 60 (1): 43-47.
Iamandei S., Iamandei E., Miclăuş C. (2016) - A petrified wood from the lower Miocene of Valea
Mare (Fărăoani, Bacău), Acta Palaeontologica Romaniae, V. 12 (2), 21-27.
Prociuc M., Codrea V., 2015: Osteological evidence of butchering technique found in the Neolithic
site of Fruntișeni (Vaslui County). Journal of Archaeological Science: Reports, 3: 571-580.
Rățoi, B.G., Codrea, A.V., Ursachi, L., 2016: Sedimentological study of the sandy fluvial deposits
from the Khersonian of Vladia open pit (Vaslui County). Studii și cercetări, Geology-
Geography, 20: 23-31, Bistrița.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
45
Solomon Al., Codrea V., 2015. Some Maastrichtian vertebrates from fluvial channel fill deposits at
Pui (Hateg Basin). Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. 31, 2: 26-36.
Solomon, Al., Fărcaș, C., Dumbravă, M., Codrea, V., 2016. Mesozoic multituberculates from
Europe: an overview. Studii și cercetări, Geology-Geography, 20: 7-22, Bistrița.
Trif, N., Ciobanu R., Codrea, V., 2016: The first record of the giant shark Otodus megalodon
(Aggasiz, 1835) from Romania. Brukenthal Acta Musei, XI, 3: 507-526, Sibiu.
Ursachi, L., Codrea, V. A., Ratoi, B. G., Venczel, M., Farcas, C., 2016. Miocene geological-
paleontological protected sites and areas in Vaslui County: new proposals. Scientific Bulletin
Series D: Mining, Mineral Processing, Non-Ferrous Metallurgy, Geology and Environmental
Engineering, 30(1):79-89. Retrieved from
http://search.proquest.com/docview/1799026878?accountid=136549
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
46
Anexa D. Participări ale membrilor SPR la manifestări științifice naționale și
internaționale în perioada 2015-2016 – Filiala București
Alçiçek, M. C., Wesselingh, F., Vialet, A., Boulbes, N., Mayda, S., Titov, V. V., Stoica, M.
Charbonnier, S., de Franceschi, M., Alçiçek,H., Moreno, G-J., Aygun, G., 2016. Homo
erectus palaeoenvironments in the Early Pleistocene Denizli Basin, SW Anatolia. INQUA,
16-18 February, Bordeaux, France.
Andrasanu, A, 2016. Interpretation of geological heritage, Case study: Haţeg Country Dinosaur.
Geopark. 8-th Conference of the Association of African Women in Geosciences: Building
bridges between Earth Scientists worldwide, Sibiu, 1 – 7 October;
Andrasanu, A., 2016. Geoparks and geotourism: innovative approaches for regional development
and nature protection in mountain areas. The 27th session of the PECSRL biennial
international conference "Mountains, uplands, lowlands. European landscapes from an
altitudinal perspective", Innsbruck and Seefeld, Austria
Andrășanu, A., Ciobanu, C., Cirstea, M. 2016. Hateg Geopark Ambassadors. Involving young
volunteers in community development and promotion. 7th International Conference on
UNESCO Global Geoparks, 27th – 30th September, UK;
Andrasanu, A., Iuga, A., 2016. Intangible heritage and geotourism development in the proposed
Buzau Land Geopark. The 27th session of the PECSRL biennial international conference
"Mountains, uplands, lowlands. European landscapes from an altitudinal perspective",
Innsbruck and Seefeld, Austria.
Andrășanu, A., Popa, R., Popa, A., Ciobanu, C. 2016. Geodiversity interpretation in Romanian
Geoparks. 7th International Conference on UNESCO Global Geoparks, 27th – 30th September,
UK;
Antoniade, G.-C, Stoica, M., Rusu S., 2015. Biostratigraphy of Aptian deposits from Cernavoda area,
South Dobrogea. The 10th Romanian Symposium of Paleontology, October 16-17, Cluj-
Napoca, Romania.
Bojar Ana-Voica, Ovidiu Guja, Andrzej Pelc, Natalia Piotrowska, Ştefan Vasile, 2015. Isotopic and
morphological investigations of a Bison bonasus skull, Bihor Mountains, Romania:
paleoenvironmental implications. European Geosciences Union General Assembly 2015,
Viena, 12-17 aprilie.
Borda D., Nastase-Bucur R., Kenesz M., Petculescu A., 2016. Pestera Tausoare-Un sit de hibernare
de importanta nationala. Conferinta Nationala de Chiropterologie din Romania, 28-30
octombrie, Plaiu Foii, jud. Brasov.
Botfalvai G., Csiki-Sava, Z., Grigorescu, D., Vasile, Ș., 2016. A Tuştea Puzzle: a Hátszegi medence
(Románia, Tuştea) egyik legdiverzebb dinoszaurusz lelőhelyének (Késő-Kréta, Maastrichti)
tafonómiai és paleoökológiai vizsgálata. 19. Magyar Őslénytani Vándorgyüles, Kozárd,
Ungaria, 26-28 mai.
Briceag Andrei, Melinte-Dobrinescu Mihaela C., Brustur Titus, Popa Adrian, Jipa Dan, 2015.
Geosites and Sustainability in the Buzău Land Geopark (SE Romania). The VIII International
ProGEO Symposium, 8-12 September, Reykjavik, Islanda.
Briceag Andrei, Melinte-Dobrinescu Mihaela C., Ion Gabriel, Balan Sorin, 2016. Re-occurrence of
Phyllophora Red Algal Genus on the Romanian Black Sea Shelf. 16th International
Multidisciplinary Scientific Geoconference & Expo SGEM 2016, 30 iunie – 6 iulie, Albena,
Bulgaria.
Briceag Andrei, Rădan Silviu, Balan Sorin, Melinte-Dobrinescu Mihaela C., Brustur Titus, 2016.
Emisii de gaze cu efect de seră din zona Vulcanilor Noroioși (zona carpatică și Bazinul
Transilvaniei). Conferința GeoEcoMar 15 decembrie, București, România.
Briceag Andrei, Yanchilina Anastasia, Ryan William B.F., Oaie Gheorghe, Stoica Marius, 2016.
Paleoenvironmental changes on the northwestern Black Sea shelf during the Late Pleistocene
- Holocene. 8th Conference of the African Association of Women in Geosciences AAWG, 1-7
octombrie, Sibiu, România.
Briceag Andrei, Yanchilina Anastasia, Ryan William B.F., Stoica Marius, Oaie Gheorghe, Melinte-
Dobrinescu Mihaela C., 2015. Sea-Level Fluctuations Inferred by Microfaunal and Isotope
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
47
Fluctuations in the Romanian Black Sea Shelf during the last 25,000 years. 2nd International
Congress on Stratigraphy STRATI 2015, 19-23 iulie Gratz, Austria.
Briceag Andrei, Yanchilina Anastasia, Ryan William B.F., Oaie Gheorghe, Melinte-Dobrinescu
Mihaela C., 2016. Late Pleistocene - Holocene paleoenvironmental changes from the
Romanian Black Sea shelf inferred by microfaunal and isotope fluctuations. 16th International
Multidisciplinary Scientific Geoconference & Expo SGEM 2016, 30 iunie – 6 iulie, Albena,
Bulgaria.
Briceag, A., Yanchilina, A., Ryan William, B.F., Stoica, M., Oaie, G., Melinte-Dobrinescu M.C.,
2015. Late Pleistocene - Holocene sea-level fluctuations inferred by microfaunal and isotope
fluctuations in the Romanian Black Sea shelf. The 10th Romanian Symposium of
Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 October Cluj-Napoca, Romania.
Briceag Andrei, Yanchilina Anastasia, Ryan William B.F., Stoica Marius, Oaie Gheorghe, Melinte-
Dobrinescu Mihaela C., 2015. Schimbări de paleomediu din perioada Pleistocen superior–
Holocen, evidențiate de fluctuațiile microfaunistice și izotopice din zona șelfului românesc al
Mării Negre. Conferința GeoEcoMar 16 decembrie, București, România.
Ciocănau, M.A., Petculescu, A., Robu, M., Mirea, I.C., Kenesz, M., Gurau, M.R., Danes, D.,
Constantin, S., Codrea, V. Detection and quantification of ancient DNA from cave bears
Ursus spelaeus samples excavated at the Muierilor Cave (Romania). The Eighth International
Zoological Congress Of "Grigore Antipa" Museum, 16 – 20 November.
Csiki-Sava Z., Vasile, Ş., 2016. "The Island of Dwarfs - A Mesozoic (latest Cretaceous) Lilliput and
its strange inhabitants.International Zoological Congress of "Grigore Antipa" Museum, 16-19
noiembrie.
de Leeuw, A., Vincent, S. J., Matoshko, A., Matoshko, A., Stoica, M., Nicoara, I., 2016. Field
insights into sediment delivery to the northwest Black Sea, AAPG, Europe Region, 19th-20th
May, Bucharest, Romania.
Dumitraşcu Valentin, Ştefan Vasile, 2015. Exploatarea bizonului în Paleoliticul superior la Buda,
Jud. Bacău. Sesiunea Anuală de Comunicări Ştiinţifice "Metodă, Teorie şi Practică în
Arheologia Contemporană", Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române,
Bucureşti, 25-27 martie.
Floroiu, A., Stoica, M., Vasiliev, I., Krijgsman, W., 2016. Late Miocene/Pliocene Ostracod
Biostratigraphy from South Carpathian Foredeep, Romania (Badislava-Topolog Area).
Geophysical Research Abstracts, Vol. 18, EGU2016-10881, EGU General Assembly.
Floroiu, A., Stoica, M., Maris, I., 2015. The biostratigraphy and sedimentology of Pontian deposits
from Slanicul de Buzau section, Dacian Basin. The 10th Romanian Symposium of
Paleontology, October 16-17, Cluj-Napoca, Romania.
Francovschi Ion, Grădinaru Eugen, Roban Relu Dumitru, Ciobotaru Valerian, 2016. Source rocks in
the Ediacaran deposits from southwestern part of East European Platform. AAPG, Europe
Region, 19-20 May, Bucharest, Romania.
Grădinaru, E., 2015. Badenian rocky near-shore facies in Dobrogea – New finding in the Capidava
area. The 10th Romanian Symposium of Paleontology, 16-17 October, Cluj-Napoca,
Romania.
Grădinaru, M., Lazăr, I., Andrăşanu, A., Petrescu, L. 2015. Rediscovery of the famous Callovian
section from Lupului Valley (Rucăr zone, South Carpathians, Romania) first described by
Simionescu in 1899. 16-17 October 2015, The 10th Romanian Symposium of Paleontology,
16-17 October, Cluj-Napoca, Romania.
Grădinaru, M., Petrescu, L., Lazăr, I., Ducea, M.N., Andrăşanu, A., 2016. Geochemical and
mineralogical microbial signatures recorded within the condensed deposits of the Middle-
Upper Jurassic transition on the Romanian territory. 35th International Geological Congress,
27 August- 04 September, South Africa.
Grigorescu, D., 2015. The ‛Tuştea Puzzle‟ revisited. 13th Annual Meeting of the European
Association of Vertebrate Palaeontologists Opole, 8-12 July, Poland.
Grothe, A., van Baak, C., Vasiliev, I., Sangiorgi, F., Brinkhuis, H., Reichart, G-J., Stoica. M.,
Krijgsman, W., 2015. Strontium isotopes and dinocysts as tracers for late Miocene
connectivity of the Eastern Paratethys and the Mediterranean Sea with global ocean. RCMNS
Interim Colloquium, 5-8 May, Rabat, Morroco.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
48
Ilie, R. M., 2016. Elephantidele din zona centrală a bazinului dacic aflate în colecţia Laboratorului de
Paleontologie al Universităţii din Bucureşti. Distribuţie şi taxonomie. Simpozionul Național
Studențesc „Geoecologia” ediția a XIV-a, 13-14 mai, Petroșani.
Ilie, R. M., 2015. New Fossil Remains of Mammuthus primigenius from Dâmbovița Valley (Southern
Bucharest, Romania) - The 10th Romanian Symposium of Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17
October Cluj-Napoca, Romania.
Ilie, R. M., Vasile, Ș., Panaitescu, D., Dragoș, M., 2015. The presence of Elephas antiquus
(Proboscidea: Elephantidae) in the Pleistocene of the Dacian Basin (Southern Romania) –
preliminary results. Sixth International Zoological Congress of ”Grigore Antipa” Museum,
18-21 November. Bucharest, Romania.
Ioniță Corina, Ghiță Daniela, Limberea Laura-Elena, Sindilar Vasile-Dan, 2016. The first
mention of Badenian in the Cartojani (central-southern area of the Moesian Platform) based
on biostratigraphical analyses (microfauna and nannoplankton). AAPG Europe Region, 19-20
May, Bucharest, Romania.
Ionițӑ, C., Stoica, M., 2015. The Sarmatian Microfauna Identified in Preajba Area (Moesian
Platform). The 10th Romanian Symposium of Paleontology, October 16-17, Cluj-Napoca,
Romania.
Jipa. D., Haq, B., M. Melinte-Dobrinescu, 2015. Lower Cretaceous olistolith occurrences in the
bend region of the Romanian Carpathians, STRATI 2015, 19-23 July, Graz.
Krijgsman, W., Van Baak, C., Flecker, R., Grothe, A., Marzocchi, A., Stoica, M., 2016. Paratethys
forcing of the Messinian Salinity Crisis. Geophysical Research Abstracts, Vol. 18, EGU
General Assembly.
Lazăr, I., Grădinaru, M., Petrescu, L., 2015. Microbialites associated with Middle Jurassic
(Bathonian–Callovian) condensed sequences from Southeastern Carpathians, Romania. 31st
IAS Meeting of Sedimentology, 22-25 June, Kraków.
Lazăr, I., Krobicki, M., Grădinaru, M., Popa, M.E., 2015. Sedimentological record of the Jurassic–
earliest Cretaceous history of the Moesian plate passive margin (Danubian units, Romanian
Carpathians), 31st IAS Meeting of Sedimentology, 22-25 June, Kraków.
Lazăr, I., Săsăran, E., Grădinaru, M., Bucur, I.I., 2015. Exceptionally preserved bioerosive
structures on an intra-Valanginian phosphatized drowning unconformity from Southern
Carpathians, Romania. 31st IAS Meeting of Sedimentology, 22-25 June, Kraków.
Lazăr, I., Săsăran, E., Grădinaru, M., Bucur, I. I., Andrăşanu, A. 2015. The palaeoenvironmental
significance of the Trypanites-Entobia inchofacies and of the microendolithic ichnocenoses
associated to the intra-Valanginian drowning unconformity from Dȃmbovicioara area
(Southeastern Carpathians, Romania). The 10th Romanian Symposium of Paleontology, 16-
17 October, Cluj-Napoca, Romania.
Macaleț Rodica, Brustur Titus, Jipa Dan, Briceag Andrei, Stănescu Ion, 2016. Pliocene Stage
Stratotypes in the Buzău Land Geopark (Romania). 16th International Multidisciplinary
Scientific Geoconference & Expo SGEM 2016, 30 iunie – 6 iulie, Albena, Bulgaria.
Melinte-Dobrinescu, M., 2015. Valanginian to Cenomanian Oceanic Dysoxia/Anoxia in the Eastern
Carpathian Nappes, STRATI 2015, 19-23 July, Graz.
Melinte-Dobrinescu, M.C., Popescu, S.M, Cagatay, N., Suc, J.P. 2015. Palaeoecological significance
of the Messinian-Zanclean calcareous nannofloras from the Aegean region. The 10th
Romanian Symposium of Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 October Cluj-Napoca, Romania.
Melinte-Dobrinescu, M., 2016. Biostratigraphical issues of the Oligocene-Miocene interval in
Romania: the calcareous nannoplankton solution. AAPG Europe Region, 19-20 May,
Bucharest, Romania.
Melinte-Dobrinescu, M., 2016. From Black Shales to Red Shales: a Tale of Cretaceous Anoxic to
Oxic Changes in the Eastern Carpathians. The 2nd Conference of Geology, 5-9 June, Athens.
Melinte-Dobrinescu, M.C., Roban, R.D., 2016. Factors controlling the occurrence of the Gosau-Type
Basins in the Southern Carpathians: tectonic versus sea level fluctuation. International
Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM, 30 June-6 July 2016, Albena.
Melinte-Dobrinescu, M.C.L., 2016. Geological and Paleontological heritage of Romania. Case
study: the Geoparks of the Carpathians. The 8th CAAWG (Conference of the African
Association of Woman in Geosciences), 1-7 October, Sibiu.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
49
Mirea, I-C., Robu, M., Petculescu, A., Kenesz, M., Constantin,S., Codrea, V., 2015. New data
regarding the paleontological research from Muierilor Cave (Romania). The Seventh
International Zoological Congress Of "Grigore Antipa" Museum, 18-21 November,
Bucharest.
Mirea I., Petculescu A., Arghir R., Robu M., Constantin S. An estimation model for determining the
hourly mean temperature and heat transfer using ArcGIS in Vale Cetății Cave (Romania). The
CAVEMONITOR International Workshop. Microclimatic, biologic and radiation monitoring
of caves, 17-20 October, Urșilor Cave, Romania.
Mirea, I.C., Robu, M., Petculescu, A., Kenesz, M., Luchiana Faur, Arghir, R., Constantin, S.,
Codrea, V. The spatial orientation analysis of Ursus spelaeus bones from Muierilor and
Urșilor caves (Romania) The Eighth International Zoological Congress Of "Grigore Antipa"
Museum, 16 – 20 November, Bucharest.
Neacşu, A., Csiki-Sava, Z., Marincea, Ş., Dumitraş, D.G., Dimofte, D., Stănciulescu, B.I,
Cioacă, M.E., Ion, A., 2016. The complex mineralogical and physical-chemical
investigation of Cretaceous vertebrate remains from the Hațeg Basin, Romania. 35th
International Geological Congress, Cape Town, South Africa. Obadă Theodor, Ştefan Vasile, 2016. Brief review of the Late Cretaceous marine vertebrates from
the Republic of Moldova. European Association of Vertebrate Palaeontologists, XIV Annual
Meeting, Haarlem, Olanda, 6-10 iulie 2016.
Panaitescu, D., 2015. Clastele carbonatice din Conglomeratele de Bucegi Superioare – studiul
preliminar al asociațiilor de microfosile. Conferința Proiectului POSDRU/187/1,5/S/155559
“Cercetări doctorale multidisciplinare competitive pe plan european (CDOCMD)”, 20-23
October, Grădiștea, Romania.
Panaitescu, D., 2015. Late Jurassic-Early Cretaceous carbonate clasts within the Upper Member of
Bucegi Conglomerates – preliminary study of the microfacies with Lithocodium-Bacinella
consortium. GEODOCT 2015, 29 Mai, Bucharest, Romania.
Panaitescu, D., Grădinaru, M., Lazăr, I., 2015. Late Jurassic – Early Cretaceous carbonate clasts
within the Upper Member of Bucegi Conglomerates – preliminary study of the microfacies
with Lithocodium-Bacinella consortium”. The 10th Romanian Symposium of Paleontology,
16-17 October, Cluj-Napoca, Romania.
Petculescu A., 2016. Changes in rodents associations from cave sediments (Romania) during the
Upper Pleistocene main climatic events. International Congress of Geology, august, Cape
Town, Africa de Sud.
Petculescu A., Mirea I., Arghir R., Robu M., Constantin S. Preliminary data on microclimate
variability in Urșilor Cave (Chișcău, Bihor, România). The CAVEMONITOR International
Workshop. Microclimatic, biologic and radiation monitoring of caves, 17-20 October, Urșilor
Cave, Romania.
Petculescu, A., Mirea, I.C., Robu, M., Kenesz, M, Faur, L., Arghir, R., Constantin, S., Codrea, V.
Paleoclimatic reconstructions on the basis of rodents associations from caves during Upper
Pleistocene. The eighth International Zoological Congress of "Grigore Antipa" Museum, 16 –
20 November, Bucharest.
Pirnea, R., 2016. Oligocene paleoecology and paleophytogeography from Petroșani Basin. Sesiunea
de Comunicări Științifice „Geodoct”, 27 mai.
Pirnea, R., Popa, M. E., 2016, Flora oligocena de la Paroseni, Bazinul Petrosani”, XXII-nd edition
of ”Dimitrie Brandza” symposium, Botanical Garden, Bucharest.
Popa, M. E., Iancu, V., Seghedi, A., Berza, T., 2016, Carboniferous deposits of the South
Carpathians and Moesia: main depositional environments, Petroleum systems of Alpine-
Mediterranean fold belts and basins, AAPG Europe Region, 19-20 May, Bucharest, Romania.
Popa, M. E., 2016, Bennettitale jurasic timpurii din Romania, XXII-nd edition of ”Dimitrie Brandza”
symposium, Botanical Garden, Bucharest.
Popa, M. E., 2016, Geological introduction and vegetation history (Late Palaeozoic to Neozoic) of
Romania, NIGPAS (Nanjing Institute for Geology and Palaeontology, Academy of Sciences).
Popa, M.E., 2016, Early Jurassic bennettitalean structures of Romania, invited lecture, Huangshan,
Anhui, China.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
50
Popa, R., Andrășanu, A., Haukeland, P., Clemetsen, H., Hyitsand, C., 2016. Engaging communities
in the Aspiring Buzau Land Geopark, Romania. 7th International Conference on UNESCO
Global Geoparks, 27th – 30th September, UK;
Popescu, D.A., Grădinaru E. & Popescu L.G., 2015. Spathian (Early Triassic) foraminifera from
Tulcea Unit (North Dobrogean Orogen, Romania). The 10th Romanian Symposium of
Paleontology, 16-17 October, Cluj-Napoca, Romania.
Robu, M., Mirea, I.C., Petculescu, A., Kenesz, M., Munteanu, C.-M., Arghir, R., Faur, L.,
Constantin, S., 2016. Cave sediments and fossils as karst archives: the Urșilor and Muierilor
caves, Romania. Past Global Changes. Central and Eastern Europe Paleoscience Symposium:
From Local to Global. 23-26 May, Cluj-Napoca.
Sebe-Rădoi, O.G., Crasquin, S. & Grădinaru, E., 2015. Middle Triassic ostracods (crustacea) from
Agighiol (North Dobrogea, Romania). The 10th Romanian Symposium of Paleontology, 16-
17 October, Cluj-Napoca, Romania.
Stoica Marius, Briceag Andrei, 2016. The recent evolution of Black Sea highlighted by ostracods.
International Zoological Congress of “Grigore Antipa” Museum CZGA, 16-19 noiembrie,
București, România.
Stoica, M., Krijgsman, W., Vasiliev,I., Van Baak, C.G.C., Floroiu, A., 2016. News inside the Late
Miocene-Early Pliocene stratigraphy of Dacian Basin. AAPG, Europe Region, 19th-20th May,
Bucharest, Romania.
Terhune, CL, Curran, S., Fox, D.L., Garrett, N., Hubbard, J., Petculescu, A., Robinson, C.A., Robu,
M., Stiucã, E., Tantau, I., 2015. Paleoenvironmental conditions in early Pleistocene
Romania: implications for hominin dispersals. Society for Vertebrate Paleontology Meetings,
Dallas, TX.
van Baak, C. G. C., Grothe,A., Vasiliev, I., Stoica, M., Krijgsman, W., 2016. Messinian events in the
Black Sea. AAPG, Europe Region, 19th-20th May, Bucharest, Romania.
Vasile, Ş., Cojocaru, V., 2015. Mammuthus meridionalis associated remains from Brebina
(Teleorman County, southern Romania). Tenth Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-
Napoca, 16-17 octombrie 2015.
Vasile, Ş., Dumitraşcu, V., 2015. "What's your beef?" – taxonomical assessement of the large bovid
hunted in the upper Paleolithic from Buda (Bacău County, Romania). International Zoological
Congress of "Grigore Antipa" Museum, 18-21 noiembrie.
Vasile, Ş., Petculescu, A., Venczel, M., 2015. Taxonomic diversity of the vertebrate assemblages
from Copăceni – a new reference site for the Lower Pleistocene of the Dacian Basin.Romania
European Association of Vertebrate Palaeontologists, XIII Annual Meeting, Opole, Polonia,
8-12 iulie.
Vasile, Ş., Totoianu, R., 2015. Mammoth molars from the collection of the "Ioan Raica" Municipal
Museum, Sebeş (Alba County, Romania). Tenth Romanian Symposium on Paleontology,
Cluj-Napoca, 16-17 octombrie 2015.
Vasile, Ş., Venczel, M., Petculescu, A., 2016.New data on the Early Pleistocene vertebrate
assemblages from Copăceni (Dacian Basin, southern Romania).European Association of
Vertebrate Palaeontologists, XIV Annual Meeting, Haarlem, Olanda, 6-10 iulie.
Venczel, M., Vasile, Ş., Csiki-Sava, Z., 2015. Palaeoecology of Nidophis insularis from the Upper
Cretaceous of the Haţeg Basin (Romania) – another madtsoiid snake associated with a
dinosaur egg .13th Annual Meeting of the European Association of Vertebrate
Palaeontologists, 8-12 July, Opole, Poland
Vincent, S. J., de Leeuw, A., Hyden, F., Garzanti, E., Vezzoli, G., Lavrishchev, V. A., Barabadze, T.
G., Vangelov, D., Matoshko, A. V., Stoica, M., Morton, A. C., Fanning, M., 2016. Linking
sediment source-sink pathways, provenance and composition to predict siliciclastic reservoir
quality in the Black Sea. AAPG, Europe Region, 19th-20th May, Bucharest, Romania.
Vincent, S. J., Morton,, A. C., Hyden, F., de Leeuw, A., Garzanti, E., Fanning, M., Vezzoli, G.,
Carter, A., Lavrishchev, V. A., Barabadze, T. G., Stoica, M., Matoshko, Dian Vangelov, D.,
Mark L. Somin, M. L., 2015. Predicting siliciclastic reservoir presence and quality in the
Black Sea. The Geological Society of London.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
51
Virag Attila, Ştefan Vasile, 2016. Evolution of mammoth molar enamel and its biochronological
implications. European Association of Vertebrate Palaeontologists, XIV Annual Meeting,
Haarlem, Olanda, 6-10 iulie.
Voicu, F-A., Venczel, M., Petculescu, A., Vasile, Ş., 2015. Taxonomic diversity of early Pleistocene
snakes from the Tetoiu Formation (Dacian Basin, Romania). The 10th Romanian Symposium
of Paleontology, 16-17 October, Cluj-Napoca, Romania.
Voicu Florina-Alexandra, Marton Venczel, Alexandru Petculescu, Ştefan Vasile, 2015. Taxonomic
diversity of early Pleistocene snakes from the Tetoiu Formation (Dacian Basin, Romania) –
preliminary results. Tenth Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17
octombrie.
Vremir, M., Vasile, Ş., Totoioanu, R., Dyke, G., Csiki-Sava, Z., 2015. Never say never –
new additions to the composition of the oldest latest Cretaceous continental vertebrate
assemblage in Transylvania, western Romania. 13th Annual Meeting of the European
Association of Vertebrate Palaeontologists, 8-12 July, Opole, Poland.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
52
Anexa E. Participări ale membrilor SPR la manifestări științifice naționale și
internaționale în perioada 2015-2016 – Filiala Cluj-Napoca
Aroldi, C., Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., 2016. Synsedimentary deformation structures in the
deep-water clastic deposits of the Tarcau Nappe (Sucevita Formation, Middle Eocene). In:
Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Department of
Geology, Babeş-Bolyai University, 9 December, 2016, Cluj University Press, Abstracts, p. 1-
3.
Bârtaş T. & Bucur I.I., 2015. Microfossils of Urgonian limestones from Popchii Rarăului in Rarău
Mountains (East Carpathians). In: Bucur I.I., Lazăr, I. & Săsăran, E. (eds) – 10th Romanian
Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 Oct. 2015, Abstracts and Field trip Guide,
pp. 4-5.
Bercea, R.I., Bălc, R., Filipescu, S., Zaharia, L., Pop, S., 2016. Sedimentological and
micropaleontological features of a Middle Miocene piggy-back basin – Pucioasa section,
Carpathians Bend Zone. In: Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual Session “Ion Popescu
Voiteşti” Department of Geology, Babeş-Bolyai University, 9 December, 2016, Cluj
University Press, Abstracts, p. 7-10.
Bercea, R.I., Bălc, R., Filipescu, S., Zaharia, L., Pop, S., 2016. Middle Miocene micropaleontological
and sedimentary aspects within a piggy-back basin, Carpathians Bend Zone, Romania. AAPG
Europe Region, European Regional Conference and Exhibition, Petroleum System of the
Alpine Mediterranean Fold Belts and Basins, București, pag. 50
Bercea, R.I., Zaharia, L., Bălc, R., Gärtner, A., Linnemann, U., 2016. Timing and sedimentation of
foredeep deposits from Gura Vitioarei section, Carpathian Bend Zone, Romania –
implications for the stratigraphy of Lower Miocene in the Paratethys domain. AAPG Europe
Region, European Regional Conference and Exhibition, Petroleum System of the Alpine
Mediterranean Fold Belts and Basins, București, pag. 127-128.
Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., 2015. Reconstituiri biostratigrafice și paleoambientale pe baza
asociațiilor de foraminifere fosile din depozitele turbiditice ale Pânzei de Tarcău (Carpații
Orientali, Romania)” –„Geologia Clujeana – Studii Teoretice si Aplicate” – Zilele Academiei
Clujene p. 55.
Bindiu, R., Filipescu, S., 2015. Foraminiferal biostratigraphy and palaeonevironments in the Izvor
Formation (Tarcau Nappe, Eastern Carpathians). The 10th Romanian Symposium of
Paleontology, October 16-17, 2015. p. 6-7.
Bindiu-Haitonic, R-E., Niculici, S., Filipescu, S., Bălc, R., Aroldi, C., 2016. Date biostratigrafice și
paleoambientale oferite de asociațiile micropaleontologice din formațiunile sedimentare ale
Pânzei de Tarcău (Bazinul Văii Moldovei). In: Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual
Session “Ion Popescu Voiteşti” Department of Geology, Babeş-Bolyai University, 9
December, 2016, Cluj University Press, Abstracts, p. 11-13.
Bucur I.I., Gawlick H.-J., Missoni S., Săsăran E. & Lein R., 2015. Biostratigraphic correlation of
Middle Anisian (Pelsonian) calcareous algae, foraminifera and conodonts from the
northwestern Neotethyan realm (Northern Calcareous Alps, Austria). In: Bucur I.I., Lazăr I. &
Săsăran E. (eds) 10th Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 oct. 2015,
Abstracts and field trip guide, pp. 9-10.
Bucur I.I., Schlsagintweit S., Rashidi K. & Saberzadeh B. (2015) – Remarks on Morelletpora turgida
(Radoičiš) from the Lower Cretaceous of Iran. Abstracts of 31st IAS Meeting of
Sedimentology held in Krakow on 22nd–25th of June 2015. Polish Geological Society,
Kraków, p.92 [http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/]
Bucur I.I., Sudar M., Săsăran E., Jovanovic D., Polavder S. & Pleş G., 2015. In cautarea locului tip
al algei udoteacee Boueina hochstetteri Toula. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N. (eds)
Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai, December 4,
2015, Abstracts, pp.10-12.
Campos-Soto S., Caus E., Bucur I.I., Benito M.I., Suarez-Gonzales P., Quijada, I.E., Fernandez L. &
Mas R., 2016. Registro de una transgression marina en torno al transito Jurasico-Cretacico al
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
53
oeste de la sub-cuenca de Penyagolosa (Teruel). IX Congreso Geologico de Espana, Geo-
Temas, 16(1): 1576-5172
Chelaru R., Bucur I.I., Săsăran E., Bălc R. & Tămaş T., 2016. Middle Miocene coralline algal
facies from the NW Transylvanian Basin (Romania). Geophysical Research Abstracts, vol. 18
EGU 2016-13129-1, 1p.
Chira C. M., Aroldi, C., 2015. An example of progradation of turbidite system based on
nannoplankton data: a case study of Transcarpathian Flysch from Bargau Mountains. Thenth
Romanian Symposium on Paleontology, 16 -17 October, 2015, Cluj-Napoca, Romania.
Chira C. M., Aroldi, C., Stefanut, V., 2015. Flisul transcarpatic din zona Colibita – Tihuta (Oligocen
– Miocen inferior): nannoplancton calcaros si caracteristici sedimentologice. Zilele
Academice Clujene, Simpozion: Geologia clujeana – studii teoretice si aplicate, Cluj-Napoca,
22 mai 2015.
Chira C. M., Juravle D. T., Juravle A., 2015. Asociatiile de nannofosile calcaroase de varsta
Ypresian – Lutetian din Panza de Tarcau, din Bucovina. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N.
(eds) Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai,
December 4, 2015.
Chira, C. M., Juravle, D. T., Popa, M. V., Juravle, A., 2015. Paleogene - Neogene Boundary
transition in Bucovina, northern Romania. International Congress on Stratigraphy, STRATI
2015, 19 - 23 July 2015, Graz, Austria.
Chira C. M., Aroldi, C., Popa M. V., Tătărăsanu, S., 2016. Studiul comparativ al depozitelor de
varstă Eocen - Oligocen de la Brebi, Mera si Baciu: nannoplancton calcaros, macrofaună si
sedimentologie. In: Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual Session “Ion Popescu Voiteşti”
Department of Geology, Babeş-Bolyai University, 9 December, 2016, Cluj University Press,
Abstracts, p. 22-25.
Chira C. M., Juravle D. T., 2016. Nannoplanctonul calcaros din formatiunile de Sucevita si
Scorbura, din bazinul Sucevei, Bucovina. Zilele Academice Clujene, Simpozion: Geologia
clujeana – realizari si perspective, Cluj-Napoca, 20 mai 2016.
Cristea, A., Popa, M. V., Chira C. M., Silye, L. & Săsăran, E., 2015. Palaeontological and
palaeoecological investigation of the Eocene from Morlaca (Huedin, Transylvanian Basin).
Thenth Romanian Symposium on Paleontology, 16 -17 October, 2015, Cluj-Napoca,
Romania.
Codrea A. V., Venczel Márton, Solomon A., Fărcaș C., 2016. Latest Cretaceous microvertebrate
diversity of the Transylvanian Landmass. XIV Annual Meeting of the European Association
of Vertebrate Palaeontologists (EAVP), Haarlem, Olanda 10-16, iul. 2016.
Gligor, D-M., Popiță, G-E., Bălc, R., 2015. Metal elements distribution in soil in two vineyards from
Romania. National Symposion on Environment & Progress, Cluj-Napoca, pag. 13.
Gligor, D-M., Ispas, G., Bălc, R., Roba, C., 2015. Physico-chemical properties of water and soil from
Haneș mining area. National Symposion on Environment & Progress, Cluj-Napoca, pag. 6.
Ganea, I-V., Bălc, R., Gligor, D., Roba, C., Moldovan, M., 2016. Assessment of environmental
quality in Lacu Sărat area (Brăila County, Romania). ELSEDIMA International Conference,
"Environmental Legislation, Safety Engineering and Disaster Management", Cluj-Napoca.
Grindean, R., 2015. "Interactive effects of climate, fire and human impact on the forest dynamics in
the northern Apuseni Mountains (Romania) during the Holocene". In: Bucur I.I., Săsăran E. &
Har N. (eds) Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai,
December 4, 2015.
Grindean, R., 2015. "The influence of climate, human impact and fire on the Holocene forest
dynamics in the Apuseni Mountains, Romania", 6th International Anthracology Meeting –
Anthraco 2015, Freiburg, Germania, 30 august–6 septembrie 2015.
Grindean, R., Panait, A.M., Diaconu, A.C., Feurdean, A., Tanţău, I., Fărcaş, S., 2015. Interactive
effects of climate, fire and human impact on the forest dynamics in the Northern Apuseni
Mountains (Romania) during the Holocene. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N. (eds): Annual
Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai, December 4, 2015.
Grindean, R., 2016. Palynology in Romania – state of the art (poster), EPD (European Pollen
Database) Meeting and training workshops, Aix-en-Provence, Franţa, 1–3 iunie 2016.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
54
Grindean, R., Tanțău, I., Panait, A.M., Diaconu, A.C., Feurdean, A., 2016. Pollen productivity
estimates for the reconstruction of past land-cover in the lowlands of SE Romania". In:
Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Department of
Geology, Babeş-Bolyai University, 9 December, 2016, Cluj University Press, Abstracts, p.32.
Hurdu, B.I., Roman, A., Turtureanu, P.D., Ursu, T.M., Puşcaş, M., Fărcaş, S., Stoica, A.I., Coldea,
G., 2015. The Orchidacee from Plopişului Mts. (Apuseni Mts.). Floristic diversity,
phytogeographical importance and conservation value, The Session of Scientific
Communications D. Brândză, XXI Edition, Bucharest, November 7, 2015.
Juravle D. T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I. G. & Juravle A., 2015.
Bio- and chemostratigraphical study of the Lutetian deposits from the Tarcau Nappe (Suceava
Basin, Eastern Carpathians): Paleoenvironmental significance. Thenth Romanian Symposium
on Paleontology, 16 -17 October, 2015, Cluj-Napoca, Romania.
Juravle D. T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I. G., Juravle A., 2015.
“Amprente“ paleogeografice în terenurile Ypresian superior/Lutetian inferior din bazinul
Sucevei (Bucovina, Carpații Orientali). International Geographical Conference "Dimitrie
Cantemir", editia a XXXV-a, 16 -18 octombrie 2015, Iași.
Juravle D. T., Ionesi V., Chira C. M., Mare S. & Juravle A., 2015. Studiul petrofaciesului grezos
de vârstă Ypresian superior / Lutețian inferior din Moldavidele externe ale Carpaților
Orientali (Bucovina). Semnificații paleomediale. Simpozionul Ştiinţific ”Grigore
Gobâlcescu”, Departamentul de Geologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iaşi, 24 - 25
Octombrie 2015, Iaşi.
Juravle D. T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Breabăn I. G., Juravle A., 2015. Events in the
Northern Paleogene foreland basin of the Eastern Carpathians (Romania, Bucovina), at the
Ypresian-Lutetian transition. International Congress on Stratigraphy, STRATI 2015, 19 - 23
July 2015, Graz, Austria.
Kallanxhi, M.-E., Falahatgar, M., Javidan, M. & Parvizi, T., 2015. Calcareous nannofossils from the
Baghamshah Formation (Iran). Tenth Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca,
16-17 october 2015
Kallanxhi M.E., 2015. Quantitative analyses on calcareous nannofossils from Bozdovec Section
(Albanian-Thessalian Basin, Albania). Calcareous Nannofossil Group Spring Meeting 2015,
Foraminifera Group, 14th – 18th June, Plymouth, United Kingdom.
Kallanxhi, M.-E., Palzer, M., Wagreich, M. & Knierzinger W., 2015. Early Miocene calcareous
nannofossils from the Eastern Austrian Foreland Basin. Tenth Romanian Symposium on
Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 october 2015.
Kallanxhi M.E., Székely, S. F., Filipescu, S., Šoriš, S., Bălc, R., 2015. Paleoenvironments in the
Oligocene from the NW Transylvanian Basin (Romania) revealed by the calcareous
nannofossils and foraminifera. STRATI 2015, 19 - 23 July 2015, Graz, Austria.
Kallanxhi M.E., Dica, A. G., Mandic, O., Harzhauser, M., 2015. Shallow marine paleoenvironments
from the Oligocene Molasse deposits of the Albanian-Thessalian Basin (Albania) . STRATI
2015, 19 - 23 July 2015, Graz, Austria.
Król J.J., Kolłodziej B. & Bucur I.I. , 2015. Palaeoecology of the Late Eocene-Early Ologocene
coral-algal bioconstructions from the Transylvanian Basin (Sălaj County, Romania). In:
Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-
Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts and field trip guide, pp. 56-57.
Lazăr I., Săsăran E., Grădinaru M. & Bucur I.I. (2015) – Exceptionally preserved bioerosive
structures on an intra-Valanginian phophatized drowning unconformity from Southern
Carpathians (Romania). Abstracts of 31st IAS Meeting of Sedimentology held in Krakow on
22nd–25th of June 2015. Polish Geological Society, Kraków, p.295
[http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/]
Lazăr I., Săsăran E., Grădinaru M. & Bucur I.I., 2015. Lower and Middle Jurassic deposits from
Vadu Crişului (Apuseni Mountains). In: Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian
Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts and field trip guide,
pp. 123-136.
Lazăr I., Săsăran E., Grădinaru M., Bucur I.I. & Andrăşanu A., 2015. The palaeoenvironmental
significance of the Trypanites-Entobia ichnofacies and of the microendolithic ichnocenoses
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
55
associated to the intra-Valanginian drowning unconformity from Dâmbovicioara area
(Southern Carpathians, Romania). Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian
Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts and field trip guide,
pp. 58-59.
Mircescu C.V., Bucur I.I. & Săsăran E. (2015) – Algae and palaeoenvironment: case study of upper
Jurassic-Lowe Cretaceous limestones from Piatra Craiului (South Carpathians, Romania).
Abstracts of 31st IAS Meeting of Sedimentology held in Krakow on 22nd–25th of June 2015.
Polish Geological Society, Kraków, p.349 [http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/].
Missoni S., Gawlick H.-J., Bechtel A., Bucur I.I., Gratzer R. & Prochaska W. (2015) – A Late
Triassic fore reef evolution of the Dachstein Platform (Berchtesgaden. Germany) –
tectonostratigraphic and geochemical aspects. Abstracts of 31st IAS Meeting of
Sedimentology held in Krakow on 22nd–25th of June 2015. Polish Geological Society,
Kraków, p.351 [http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/].
Missoni S., Krystyn L., Gawlick H.-J., Bucur I.I. & Lein R., 2016. Late Triassic fore-reef evolution
of the Dachstein Carbonate Platform – ion-exchange and biostratigraphic aspects. GeoTirol
2016, Annual Meeting DGGV (25-28 September 2016), Insbruck, Austria, Abstract volume,
p. 216.
Neamţu O., Bucur I.I. & Dragastan, O., 2015. Microfacies and microfossils of the limestones from
Lapoş Valley (Hăghimaş): paleoenvironmental significance. Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E.
(eds) 10th Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts
and field trip guide, pp. 72-73.
Niculici, S., Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., 2015. Biostratigraphy and palaeoenvironments of the
deep water dfeposits from the northern part of the Eastren Carpathians (Tarcau Nappe,
Romania) based on foraminifera assemblages. The 10th Romanian Symposium of
Paleontology, October 16-17, 2015. p. 76-77.
Oprişa, A., Bucur I.I. & Săsăran E., 2015. Triploporrella remesi (Steinmann, 1903) în calcarele de
vârstă Jurasic superior din Dealul Măgura Geomalului (jud. Alba). In: Bucur I.I., Săsăran E.
& Har N. (eds): Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-
Bolyai, December 4, 2015, Abstracts, pp.36-38.
Pleş G., Păcurariu A. & Bucur I.I. (2015) – Faciesuri şi asociaţii de foraminifere în calcarele jurasice
din Unitatea de Ardeu (Munţii Metaliferi). In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N. (eds): Annual
Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai, December 4, 2015,
Abstracts, pp.39-41.
Roman, A., Ursu, T. M., Fărcaş, S., 2015. Airborne remote sensing for integrated research in
landscape ecology: connecting biodiversity and cultural heritage to identify sustanable
planning and manegement options for the Danube and Danube Delta, Scientific Simposyum
of NIRDBS (on the occasion of Inauguration of the International Centre for Advanced Studies
on Rivers-Seas Systems „DANUBIUS-RI”) September 23-24, 2015, Murighiol, Tulcea
county.
Roman, A., Ursu, T. M., Fărcaş, S., 2015 Using Airborne Lidar for detection and morphologic
analysis of wetlands obscured by the forest canopy, 5th Aquatic Biodiversity International
Conference, October 7-10, 2015, Sibiu, Romania.
Roman, A., Ursu, T. M., Fărcaş, S., Lăzărescu, V. A., Oprean, C. H., 2016. Remotely Sensing the
Ancient Interactions between Humans and the Environment during the Roman Period at
Porolissum, Central and Eastern Europe Paleoscience Symposium: From Local to Global,
May 23-24, 2016, Cluj-Napoca, Romania, 9, 79-83. http://georeview.ro/ocs/index.php/late-
pleistocene-and-holocene/central-and-eastern-europe-ro
Roman, A., Ursu, T. M., Fărcaş, S., 2016. Tree cover change monitoring from remotely sensed open-
source products: a case study in the Danube Delta natura 2000 site, Modern Biotechnologies
in Sustainable Development of the Danube Delta - STANDArD IUBMB Symposium, May
31 - June 2, 2016, Murighiol, Tulcea, Romania.
Săsăran E., Gawlick H.-J., Missoni S. & Bucur I.I., 2015. Comparaţii între depozitele Jurasic
superioare-Cretacic inferioare din Munţii Trascău şi bazinul Tauglboden (Austria):
caracteristici sedimentologice. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N. (eds) Annual Session “Ion
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
56
Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai, December 4, 2015, Abstracts,
pp.42.
Săsăran E., Oprişa A. & Bucur I.I. 2015. Late Jurassic calcareous algae reworked in carbonate
platform slope environments. Abstracts of 31st IAS Meeting of Sedimentology held in
Krakow on 22nd–25th of June 2015. Polish Geological Society, Kraków, p.471
[http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/].
Săsăran, E., Săsăran, L., Ungur, C., 2015. Distributions of Plagioptychus rudist bivalves in the
siliciclastic-carbonate Late Cretaceous shallow marine deposits of the Apuseni Mountains.
31st IAS Meeting of Sedimentology held in Krakow on 22nd–25th of June 2015.
Săsăran, L., Bălc, R., & Săsăran, E., 2015. Reconstituirea paleomediului depozitelor Cretacicului
superior din Dealul Măgura-Bazinul Roşia, Munţii Apuseni. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har
N. (eds) Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai,
December 4, 2015.
Săsăran L., Săsăran E. & Bucur I.I., 2015. Upper Cretaceous rudist-bearing shallow-marine
deposits from Borod Basin. In: Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian
Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts and field trip guide,
pp.137-144.
Săsăran, L., Săsăran, S., Bucur , I.I., 2016. Date noi asupra faunei de rudiști din Cretacicul superior
al bazinului Borod, sectorul Cornițel. Zilele Academice Clujene, Simpozion: Geologia
clujeana – realizari si perspective, Cluj-Napoca, 20 mai 2016.
Ungureanu R., Ungur C.G., Bucur I.I. & Săsăran E., 2015. Calpionellid-bearing microfacies and
their implications on the source area of Aptian conglomerates from Piatra Craiului massif. In:
Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-
Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts and field trip guide, pp.113-114
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
57
Anexa F. Anexa 4. Participări ale membrilor SPR la manifestări științifice naționale și
internaționale în perioada 2015-2016 – Filiala Iași
Anistoroae, A., Miclăuș, C., 2015, Relația organism-substrat sedimentar în Formațiunea de Straja din
Pânza de Tarcău. Comunicare la Simpozionul Științific ,,Grigore Cobâlcescu”.
Anistoroae A., Miclăuş C., 2015, Ichnology and sedimentology of Straja Formation, Tarcău Nappe,
Al X – lea Simpozion Național de Paleontologie, Cluj-Napoca
Barbu O., Codrea V., 2015: Bazinul minier Jilț - câteva aprecieri privind capacitățile de producție.
Complexul Judetean Bistrița-Năsăud, Secția de Științele Naturii, Sesiunea anuală de
comunicări științifice Bistrița, 13-14 noiembrie 2015.
Bedelean H., Codrea V., Barbu O., Fărcaș C., Solomon Al., 2015: Regional soil distribution on the
western side of the Hațeg Basin and possible relationships of soils with parent rocks. 8th
EUREGEO, June 15-17, Barcelona.
Bejan D., Ursachi L., Codrea V., Brânzilă M., Rățoi B.G., 2015: Punctul fosilifer Cariera Pogana
(jud. Vaslui). Sesiunea națională de comunicări științifice ediția a XI-a, Muzeul Vasile
Pârvan, 15-16 mai, Bârlad.
Călburean R., Codrea V.A., Barbu O., 2015: Opportunities for Environmental Impact Assessment of
the Geothermal Area Beiuș. Proceedings of 24rd International Mining Congress and
Exhibition of Turkey, 14-17 April 2015, Antalya.
Codrea V., Dumbravă M., Solomon Al., Fărcaș C., Barbu O., 2015: A 3D database: a way to preserve
detailed images of the terrestrial latest Cretaceous geological heritage in Transylvania
(Romania). 8th
EUREGEO, June 15-17, Barcelona.
Codrea V. A., Solomon Al., Fărcaș C., 2015: Progrese în cunoașterea multituberculatelor mezozoice
europene, cu privire specială asupra descoperirilor din România. Scientific conference
dedicated to 110-th anniversary of Bessarabian geologist I. M. Suhov, Academy of Sciences
of Moldova, Institute of Geology and Seismology, 14-15 May, Chișinău.
Codrea V., Solomon Al., 2015: Detalii asupra unor vertebrate maastrichtiene (Cretacic terminal) de la
Pui (Bazinul Hațeg). Consiliul Județean Mehedinți, Muzeul Regiunii Porțile de Fier,
Simpozionul internațional Drobeta, 24-25 septembrie, Drobeta Turnu-Severin.
Codrea V.A., Solomon Al., 2015: Mamiferele multituberculate maastrichtiene din România: stadiul
actual al cunoașterii: mize, provocări și perspective. Consiliul Judeţean Hunedoara, Muzeul
Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Conferința științifică națională Cercetarea în era
globalizării, Mize, provocări şi perspective, 25 septembrie 2015, Deva.
Codrea V., Solomon Al., Venczel M., Fărcaș C., 2015: Detalii asupra unor microvertebrate
maastrichtiene dintr-o arie a Carpaților Occidentali. Complexul Judetean Bistrița-Năsăud,
Secția de Științele Naturii, Sesiunea anuală de comunicări științifice Bistrița, 13-14 noiembrie
2015.
Codrea V., Solomon Al., Venczel M., Barbu O., Fărcaș C., 2015: Asociațiile de microvertebrate - o
cheie pentru descifrarea stratigrafiei Maastrichtianului continental din Transilvania.
Universitatea Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Geologie, Simpozionul Grigore Cobâlcescu,
24 octombrie.
Codrea V., Ursachi L., Rățoi B.G., Brânzilă M., 2015: "Teribilele animale" din Miocenul Superior
din Moldova: un schelet partial de Deinotherium proavum la Gherghești (jud. Vaslui).
Universitatea Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Geologie, Simpozionul Grigore Cobâlcescu,
24 octombrie.
Codrea V., Solomon Al., 2015: Evolutionary trends in the multituberculates from Romania. Muzeul
Județean Argeș, Sesiunea națională de comunicări științifice a Muzeului Județean Argeș:
Ecosisteme și etnosinteze carpatine, Inventarierea și conservarea biodiversității ecosistemelor,
Ediția a XLVI-a, Pitești, 29-30 octombrie.
Codrea V., Ursachi L., Rățoi B., Solomon Al., 2015: Semnificații ale asociației vallesian terminale de
la Crețești-Dobrina 1 (jud. Vaslui). Conferința internațională de comunicări științifice
„Preocupări recente în cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural”, ediţia a
X-a, 24-26 Iunie, Muzeul Tg. Mureș.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
58
Codrea V., Ursachi L., Rățoi B.G., Solomon Al., 2015: A large-sized dinothere in the Late Miocene
at Huși. The Scientific International Conference „The Museum and Scientific Research”, The
Museum of Oltenia, Natural Sciences Department, 10-12 September 2015, Craiova.
Codrea V., Ursachi L., Rățoi B.G., 2016. Detalii asupra potențialului paleontologic al județului
Vaslui – paleoecosisteme terestre miocene. Conferința internațională de comunicări științifice
Preocupări recente în cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural, Ediția a
XI-a, Târgu-Mureș, 22-24 iunie 2016.
Codrea, V.A., Venczel, M., Solomon, A., Fărcaș, C., 2016. Latest Cretaceous microvertebrate
diversity of the Transylvanian landmass. XIV EAVP Meeting, 6-10 July, 2016, Haarlem, The
Netherlands, Abstract volume: p. 113.
Codrea, V.A., Solomon, Al., Venczel, M., Fărcaș, C., Smith, T., 2016. Presence of Barbatodon
oardaensis (Mammalia. Multituberculata) in the Upper Cretaceous of the Rusca Montana
basin (Southwestern Transylvania, Romania). XIV EAVP Meeting, 6-10 July, 2016, Haarlem,
The Netherlands, Abstract volume: p. 140.
Codrea V., Rățoi B.G., Ursachi L., Fărcaș C., 2016. A large deinothere (Mammalia, Proboscidea), in
the Late Miocene of the Moldavian Platform at Huși (Vaslui County). The scientific
international conference Museum and Scientific Research, The Museum of Oltenia, Natural
Sciences Department, 8-10 September 2016, Craiova.
Codrea V.A., Rațoi B., Ursachi L., Fărcaș C., 2016: Overview on the Miocene large mammals from
Moldova (Romania). Conferința Sțiințifică Națională cu participare Internațională ”Mediul și
Dezvoltarea Durabilă”, 6-8 Octombrie 2015, Universitatea de Stat din Tiraspol, Institutul de
Geologie și Seismologie Chișinău.
Codrea V.A., Rațoi B., Ursachi L., 2016: Noi mamifere adiționale din Pleistocenul superior de la
Movileni (jud. Vaslui). Univ. Al. I. Cuza, Simpozionul științific ”Grigore Cobâlcescu”, 29
octombrie, Iași.
Dumitru S. D., Loghin S., Dubicka Z., Melinte-Dobrinescu M. C., Paruch-Kulczycka J., Ionesi V.,
2016. Biostratigrafia integrată (foraminifere, ostracode și nannoplancton) a depozitelor
badeniene și sarmațiene (Miocen mediu) din Paratethysul Central și Estic (Polonia, România
și Republica Moldova). Comunicare la Simpozionul Științific ,,Grigore Cobâlcescu”, Iași, 29
oct. 2016.
Dumitriu T. C., Ionesi V., Brânzilă M., Baciu D. S., Dumitriu S. D., Mare S., Loghin S., Huțu A.
M., 2016, Fotogrametria microscopică, o metodă de studiu a microfosilelor. Comunicare la
Simpozionul Științific ,,Grigore Cobâlcescu”, Iași, 29 oct. 2016.
Dumitriu S. D., Loghin S., 2016, Paleoecologia depozitelor Sarmațian inferioare din forajul FH3P1
Rădăuți, pe bază de foraminifere și ostracode. Al XVII – lea Simpozion Național al
Studenților Geologi și Geofizicieni, București.
Haiduc B., Rățoi B.G., Codrea V., 2015: Pleistocenul din zona Corni, jud. Botoșani. Sesiunea
națională de comunicări științifice ediția a XI-a, Muzeul Vasile Pârvan, 15-16 mai, Bârlad.
Haiduc, B., Brânzilă, M., Rățoi, B.G., Codrea, V., 2016: Proboscidieni fosili din colecția Muzeului
de Științele Naturii din Dorohoi. Univ. Al. I. Cuza, Simpozionul științific ”Grigore
Cobâlcescu”, 29 octombrie, Iași.
Juravle D.-T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Breabăn I. G., Juravle A., 2015, Events in the
Northern Paleogene foreland basin of the Eastern Carpathians (Romania, Bucovina), at the
Ypresian-Lutetian transition. International Congress on Stratigraphy, STRATI 2015, 19-23
July 2015, Graz, Austria.
Juravle D. T., ChiraChira C. M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I. G. & Juravle A., Bio-
and chemostratigraphical study of the Lutetian deposits from the Tarcau Nappe (Suceava
Basin, Eastern Carpathians): Paleoenvironmental significance. The 10 th Romanian
Symposium of Paleontology, October 16-17, 2015, Cluj-Napoca, Romania.
Juravle D.-T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I. G., Juravle A., 2015,
“Amprente“ paleogeografice în terenurile Ypresian superior/Lutetian inferior din bazinul
Sucevei (Bucovina, Carpații Orientali). International Geographical Conference "Dimitrie
Cantemir", editia a XXXV-a, 16-18 octombrie 2015, Iași.
Juravle D. T., Ionesi V., Chira C. M., Mare S. & Juravle A., Studiul petrofaciesului grezos de
vârstă Ypresian superior / Lutețian inferior din Moldavidele externe ale Carpaților Orientali
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
59
(Bucovina). Semnificații paleomediale. Simpozionul Ştiinţific ”Grigore Gobâlcescu”,
Departamentul de Geologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iaşi, 24-25 Octombrie 2015, Iaşi.
Juravle D.-T., Mare S., Ionesi V., Juravle A., 2015, Înregistrarea evenimentelor paleogeografice şi
paleoclimatice în terenurile eocene din bazinul Sucevei (Carpaţii Orientali). Conferinţa anuală
SGR 2015, Craiova, România.
Juravle D. T., Breabăn I. G., Bulgariu D., Chira C. M., Ionesi V., Isotopic signature of trace
elements in Eocene paleovents (East Carpathian Foreland Basin). 6th International Conference
PRONASEM, Balkan Environmental Association (B.EN.A) and Romanian Academy, 11-13
November 2016, București, Romania. (premiul 2, acordat de Academia Română și B.EN.A –
poster).
Juravle D. T., Bulgariu D., Breabăn I. G. Chira C. M., Ionesi V., Mare S., 2016, Geotectonical and
environmental aspects of paleoevents from petrofacies of YP/LU from Tarcău Nappe. 11th
International Conference on ”Environmental Legislation, Safety Engineering and Disaster
Management” ELSEDIMA, 26-28 May 2016, Cluj-Napoca, Babeș-Bolyai University,
Romania.
Juravle D.-T., Secu C. V., Breabăn I. G., Lesenciuc D. C, Kasper H. U., Bobric E. D., 2016, Pedo-
geochemical diferences between young soils: regosol and polic technosols in northern part of
Eastern Carpathians (Romania). CSA 2015 Joint International Conference: 8th International
Symposium on Cement Based Materials for a Sustenable Agriculture & Environmental
Approaches – Moving Forward Agricultural Farm Sustainability, October 22-25th, 2015, Iasi,
Romania.
Loghin S., Dumitriu S. D., Mare S., 2016, Domeniul depozițional al Formațiunii de Șomuz din
perimetrul Podișului Fălticenilor, Simpozionul Național Studențesc ,,Mihai David” Ediția a
VII a, Rarău
Miclăuș C., Ionesi V., Anistoroae A., Loghin S., Dumitriu S., 2015, Biostratigraphy and
sedimentology of the Sarmatian deposits from Șomuzul Mare and Șomuzul Mic drainage
basins. Al X – lea Simpozion Național de Paleontologie, Cluj-Napoca
Loghin S., Ionesi V., 2015, Studiu preliminar privind condițiile de viață ale ostracodelor sarmațiene
din zona Preutești (județul Suceava). Conferința științifică consacrată aniversării a 110 ani de
la nașterea geologului basarabean I. M. Suhov, 2015, Chișinău
Loghin S., Dumitriu S. D., 2015, Studiu sedimentologic și micropaleontologic asupra depozitelor
sarmațian – inferioare de pe Pârâul lui Gheorghe (localitatea Basarabi, județul Suceava). Al
XVI – lea Simpozion Național al Studenților Geologi, Iași.
Mirea I.-C., Robu M., Petculescu Al., Kenesz M., Constantin S., Codrea V., 2015 : New data
regarding the paleontological research from Muierilor Cave (Romania). International
Zoological Congress of “Grigore Antipa” Museum CZGA, 18-21 November 2015.
Pandolfi, L., Cerdeño, E., Codrea, V., Kotsakis, T., 2016. Paleobiogeography and chronology of
Stephanorhinus etruscus (Falconer, 1858) (Mammalia, Rhinocerotidae) in Eurasia. XIV
EAVP Meeting, 6-10 July, 2016, Haarlem, The Netherlands, Abstract volume: p. 42.
Pérez-Garcia, A., Codrea, V.A., 2016: The European Upper Cretaceous primitive turtle
Kallokibotion: new information provided by the study of new well‐preserved remains. VII
Jornadas Internaciones sobre Paleontología de Dinosaurios y su Entorno. Salas de los
Infantes, Burgos, 8-10 Septiembre 2016, Salas de los Infantes (Burgos, Espana).
Predoiu I., Aninoiu D., Codrea V., Barbu O., 2016: Evaluarea potențialului geologic și a capacităților
de producție din cadrul Complexului Energetic Oltenia, în prezent și în perspectivă.
Simpozionul internațional Drobeta, Muzeul Porților de Fier Drobeta Turnu Severin, Secția
Științele naturii, 22 septembrie, 2016.
Rățoi, B.,G., Codrea, V., Ursachi, L., Brânzilă, M. - A Late Miocene large-sized dinothere at
Gherghești (Scythian Platform) - Preliminary data. Tenth Romanian Symposium on
Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 October 2015.
Rățoi B. G., Hiru Al., Codrea V., Ursachi L., 2015: Studiul sedimentologic și paleontologic al
Volhinianului din zona Basarabi (județul Suceava). Scientific conference dedicated to 110-th
anniversary of Bessarabian geologist I. M. Suhov, Academy of Sciences of Moldova, Institute
of Geology and Seismology, 14-15 May, Chișinău.
Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016
60
Rățoi B.G., Ursache L., Codrea V., Brânzilă M., 2015: Deinotherium proavum Gherghești 1, Județul
Vaslui. Simpozionul național al Muzeului Ștefan cel Mare și Sfânt Vaslui, 24 septembrie
2015, Vaslui.
Seserman A., Miclăuş C., 2016, Variabilitatea genului Protovirgularia din Formaţiunea de
Bisericani (Pânza de Vrancea, Semifereastra Bistriței). Implicații sedimentologice.
Comunicare la Simpozionul Științific ,,Grigore Cobâlcescu”, Iași, 29 oct. 2016.
Slimani H., Ţabără D. 2016. Pentadinium darmirae - a new dinoflagellate species from the early
Paleocene of the northern Moldavidian Basin (Eastern Carpathians). Comunicare
Simpozionul National "G. Cobălcescu", Iasi, 29 oct. 2016.
Smith T., Codrea V., 2015: L‟étrange histoire de monsieur Barbatodon, un habitant de l‟île de Haţeg
à la fin du Crétacé en Transylvanie. Approches nouvelles en paléontologie, Réunion annuelle
de l‟Association Paléontologique Française, 6-9 Mai, Naturhistoriches Museum Basel, Suisse.
Solé F., Smith T., De Bast E., Codrea V., Gheerbrant E., 2015: Les premiers carnivoraformes du
Paléocène d‟Europe : implications concernant l‟origine et la radiation des carnivores
(Carnivoramorpha, Mammalia) en Laurasie. Approches nouvelles en paléontologie, Réunion
annuelle de l‟Association Paléontologique Française, 6-9 Mai, Naturhistoriches Museum
Basel, Suisse.
Solomon Al., Codrea V., Fărcaș C., 2015: Multituberculatele mezozoice din Europa: o privire de
ansamblu. Sesiunea națională de comunicări științifice ediția a XI-a, Muzeul Vasile Pârvan,
15-16 mai, Bârlad.
Solomon Al., Codrea V., Fărcaș C., 2015: Prezența unor pterosauri maastrichtieni la Oarda de Jos
(jud. Alba). Conferința internațională de comunicări științifice „Preocupări recente în
cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural”, ediţia a X-a, 24-26 Iunie,
Muzeul Tg. Mureș.
Solomon Al., Codrea V., Venczel M., Smith T., 2015: Some details about the Maastrichtian
environments in Rusca Montană sedimentary basin. Tenth Romanian Symposium on
Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 October 2015.
Solomon Al., Codrea V., Venczel M., Fărcaș C., 2016. Prima semnalare a unei specii de
multituberculat maastrichtian din Bazinul Rusca Montană (Munții Poiana Ruscă). Conferința
internațională de comunicări științifice Preocupări recente în cercetarea, conservarea și
valorificarea patrimoniului cultural, Ediția a XI-a, Târgu-Mureș, 22-24 iunie 2016.
Ţabără D., Mare S., Ionesi V., Slimani H. 2015. The Cretaceous - Palaeogene boundary from
Varnita section (Tarcău Nappe) - An approach by palynology and micropaleontology.
Comunicare Simpozionul National "G. Cobălcescu", Iași, 24 oct. 2015.
Ursache L., Rățoi B.G., Codrea V., Brânzilă M., 2015: Cercetări paleontologice și sedimentologice
din județul Vaslui. Simpozionul național al Muzeului Ștefan cel Mare și Sfânt Vaslui, 24
septembrie 2015, Vaslui.
Ursachi L., Codrea V., Rățoi B.G., Merlan V., 2015: O nouă semnalare de Deinotherium sp. din
pădurea Dobrina, orașul Huși, județul Vaslui. Sesiunea națională de comunicări științifice
ediția a XI-a, Muzeul Vasile Pârvan, 15-16 mai, Bârlad.
Ursachi, L., Codrea, V., Venczel, M., Solomon, A., Rățoi, B., 2015: Crețești-Dobrina 1: a new Early
Vallesian locality in Moldova. Tenth Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca,
16-17 October 2015.
Ursachi, L., Codrea, V., Rățoi, B., 2016 : Propuneri pentru stabilirea unor arii protejate geologico-
paleontologice în Miocenul județului Vaslui. Simpozionul științific ”Patrimoniul natural al
Transilvaniei”, Muzeul Județean de Mineralogie ”Victor Gorduza” Baia Mare 6-8 mai 2016,
Baia Mare.
Venczel, M., Codrea, A.V., Szentesi, Z., Solomon, Al., Fărcaș, C., 2016: Késő-Kréta békák
Iharkútról és az Erdélyi alsóváradjáról. 19. Magyar őslénytani vándorgyűlés. 2016 május 26-
28, Program, előadáskvonatok, kirandulásvezető: p. 41, Kozárd.